Monumentele neputinței hidroenergetice: cum au devenit barajele gata în proporție de 90% piese de decor într-un hățiș birocratic

Securitatea energetică și tranziția către resurse regenerabile au devenit priorități naționale majore, însă un document semnat de Cosmin-Răzvan Butuza, secretar de stat în Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), prezintă o situație cruntă: miliarde de lei rămân imobilizate în proiecte hidroenergetice aflate aproape de finalizare, dar captive într-un circuit prelungit de revizuiri, studii de mediu insuficient clarificate și proceduri administrative fără un termen previzibil de finalizare.

Paradoxul „procentelor moarte”: Șantiere gata de inaugurare, dar inutile

Analiza documentului guvernamental indică o situație absurdă pentru un stat care importă energie în perioadele de vârf. Șase mari amenajări hidroenergetice (AHE) ale titularului SPEEH Hidroelectrica SA au atins praguri de execuție care, în orice alt context, ar însemna pregătiri pentru tăierea panglicii. În schimb, ele rămân monumente de beton nefuncționale:

• Complexul Cerna-Motru-Tismana (Etapa a II-a): Deși lucrările fizice sunt finalizate în proporție de 90%, proiectul este încă „rătăcit” în etapa de analiză a calității raportului privind impactul asupra mediului.

• AHE Livezeni – Bumbești: Situat pe defileul râului Jiu, proiectul a atins 87% din execuție, dar a trebuit să aștepte până în iunie 2025 pentru obținerea unui acord de mediu.

08:30, 23.01.2026 • Dezvăluiri

Care sunt cele 11 baraje blocate de ministrul USR al Mediului Diana Buzoianu

10:01, 17.12.2025 • POLITICĂ

Încă o mostră de habarnism marca Diana Buzoianu: Nu știe la câte baraje se lucrează în prezent

• AHE Cerna – Belareca: Cu un stadiu de 82%, acesta se confruntă cu o cronologie similară a avizării.

• AHE Pașcani și AHE Surduc-Siriu: Ambele depășesc pragul de 80% execuție, însă rămân sub spectrul incertitudinii din cauza documentațiilor de gospodărire a apelor și a mediului.

„Triunghiul Bermudelor” administrativ: MMAP – ANAR – Hidroelectrica

Ministerul Mediului identifică în mod direct cauzele acestor întârzieri cronice, indicând o comunicare deficitară sau o pregătire tehnică insuficientă a documentațiilor de către beneficiar. Raportul menționează explicit că blocajele sunt generate de „numeroasele solicitări de revizii” la studiile de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă (SEICA) și de necesitatea repetată de a completa documentațiile tehnice.

Mai mult, există cazuri de neglijență procedurală alarmantă. La proiectul AHE Cosmești Movileni, deși este o investiție de interes major, Hidroelectrica nu a depus până în prezent raportul de evaluare a impactului asupra mediului (RIM) și nici studiile esențiale privind impactul asupra apei (SEICA) sau evaluarea adecvată (EA).

Proceduri fără termen și responsabilități diluate

Unul dintre cele mai grave aspecte semnalate este lipsa de predictibilitate. Pentru proiectele aflate în plină procedură de evaluare a impactului asupra mediului (EIA), MMAP recunoaște oficial că data finalizării „nu poate fi încă estimată”. Această incertitudine afectează direct planificarea energetică a țării.

La proiectul AHE Cornetu-Avrig, situația este de un dezechilibru frapant: în timp ce Treapta Racovița este gata în proporție de 95% și are centrala în funcțiune, Treapta Lotrioara a rămas la un stadiu simbolic de 1%.

Situația de la Cerna-Motru-Tismana

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a emis acordul de mediu pentru finalizarea proiectului „Creșterea ponderii producției de energie electrică din surse regenerabile” la Complexul Hidrotehnic și Energetic Cerna–Motru–Tismana, Etapa a II-a, însă proiectul, finalizat în proporție de 90%, rămâne afectat de întârzieri administrative și proceduri complexe.

Documentul oficial arată că punerea în siguranță a barajului Vâja, la cota intermediară de 572 mdM, nu se poate realiza imediat, deși structura este deja construită. Blocajele provin din procedurile de avizare, revizuiri și cerințe de studii de impact care prelungesc implementarea și amână producția efectivă de energie electrică.

Decizia Comisiei de Analiză Tehnică (CAT) a fost luată după parcurgerea a trei studii de specialitate – evaluarea impactului asupra corpurilor de apă, evaluarea adecvată și raportul de mediu – însă documentul subliniază că proiectele de acest tip pot fi „blocate” în lipsa unui cadru administrativ eficient și a coordonării interinstituționale.

Ministrul mediului, Diana Buzoianu, a afirmat că dezvoltarea infrastructurii și protecția mediului pot fi integrate, însă raportul MMAP scoate în evidență că fără reforme și simplificarea procedurilor, investițiile de miliarde de lei rămân inactive, cu efecte negative asupra capacității de producție a energiei hidroelectrice și asupra comunităților din aval.

Potrivit Hidroelectrica, complexul Cerna–Motru–Tismana are o putere instalată de 119 MW, însă finalizarea întregului proiect este întârziată din cauza obstacolelor birocratice, deși compania gestionează peste jumătate din necesarul energetic al țării prin cele 188 de capacități hidro și o centrală eoliană.

O factură plătită de consumator