Scandal în UE din cauza Consiliului pentru Pace. Franţa contestă prezența unui comisar la reuniunea lui Trump

Participarea unui oficial european la reuniunea inaugurală a „Consiliului pentru Pace” lansat de președintele american Donald Trump a provocat tensiuni serioase în interiorul Uniunii Europene. În timp ce Bruxelles-ul susține că prezența are un rol strict de observare și vizează transmiterea poziției europene privind situația din Fâșia Gaza, mai multe capitale europene contestă legitimitatea demersului și avertizează asupra implicațiilor juridice și politice.

Reuniunea are loc joi, la Washington, iar comisarul european pentru Mediterana, Dubravka Suica, va participa în numele Comisiei Europene. Instituția de la Bruxelles a precizat că Uniunea Europeană nu a aderat la „Consiliul pentru Pace”, iar prezența oficialului are drept scop prezentarea poziției europene în segmentul dedicat crizei din Gaza.

Nemulțumiri în rândul statelor membre

Decizia Comisiei a fost însă întâmpinată cu reticență de mai multe state membre. Franța a condus miercuri o poziție critică în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor UE desfășurate la Bruxelles, potrivit diplomaților europeni citați de AFP, prin intermediul news.ro.

Susținută de Spania, Belgia și Irlanda, Parisul a argumentat că executivul european nu a primit un mandat explicit din partea statelor membre pentru a participa la această reuniune. Potrivit acestor țări, inițiativa ar fi incompatibilă cu tratatele Uniunii Europene, în absența unei decizii comune.

18:29 • POLITICĂ

Nicușor Dan, mesaj important la Washington. România se oferă să contribuie la reconstrucția din Gaza | VIDEO

09:01 • Internațional

Consiliul pentru Pace al lui Trump: Ce știm despre întâlnirea inaugurală de la Washington

De asemenea, Franța și aliații săi și-au exprimat îngrijorarea că noua structură ar putea intra în competiție cu Organizația Națiunilor Unite și ar putea contribui la slăbirea normelor dreptului internațional.

State care susțin inițiativa

În același timp, alte state europene au decis să participe la reuniunea inaugurală. Ungaria, condusă de Viktor Orban, aliat declarat al lui Donald Trump, și Bulgaria și-au anunțat prezența în cadrul noii instanțe.

Citeşte şi: Nicușor Dan, lămuriri despre „taxa” de un miliard de dolari pentru Consiliul Păcii: „Nu se pune problema plății pentru următorii trei ani”

Italia va fi reprezentată de ministrul de externe Antonio Tajani, iar România va participa prin președintele Nicușor Dan. Prezența acestor state evidențiază diviziunile existente în interiorul Uniunii cu privire la oportunitatea implicării în noul format propus la Washington.

Un organism cu obiective extinse

„Consiliul pentru Pace” a fost prezentat de Donald Trump ca o inițiativă menită să contribuie la încheierea războiului din Fâșia Gaza. Totuși, carta organismului indică un obiectiv mult mai amplu: soluționarea conflictelor armate la nivel global.

Această extindere a mandatului a alimentat dezbateri privind rolul și legitimitatea noii structuri în arhitectura internațională de securitate. Criticii avertizează că ar putea apărea o structură paralelă cu mecanismele existente, în special cu Consiliul de Securitate al ONU.

Controverse legate de finanțare și guvernanță

Un alt element care a stârnit controverse îl reprezintă condițiile de aderare. Membrii permanenți ai „Consiliului pentru Pace” trebuie să plătească un miliard de dolari pentru a obține acest statut, aspect care a generat acuzații potrivit cărora noul organism ar putea deveni o versiune „plătită” a Consiliului de Securitate al ONU.

Comisia Europeană a subliniat, în comunicarea oficială privind participarea Dubravkăi Suica în calitate de observator, că Uniunea Europeană nu este membră a acestei structuri. Totodată, executivul european și-a exprimat rezervele legate de guvernanța organismului și de compatibilitatea acestuia cu Carta Națiunilor Unite.