România riscă să piardă un miliard de euro din cauza „închiderii” fictive a centralelor pe cărbune

Comisia Europeană solicită explicații detaliate și documente suplimentare Guvernului României în legătură cu modul în care au fost închise o parte dintre centralele pe cărbune incluse în angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Din corespondența oficială dintre Bruxelles și autoritățile române reiese că executivul european nu este convins că unele capacități energetice declarate ca fiind „închise” au fost, în realitate, dezafectate definitiv.

Miza este una majoră și anume îndeplinirea jalonului 119 din PNRR, care vizează eliminarea unor capacități de producție pe bază de cărbune și lignit. În cazul în care Comisia va considera că obiectivul nu a fost respectat, România ar putea pierde aproximativ un miliard de euro din fondurile europene, scrie Economica.net.

Diferențe de interpretare asupra termenului „închidere”

Potrivit documentelor analizate, disputa pornește de la modul diferit în care este interpretat conceptul de „închidere” a unei capacități energetice.

Autoritățile române au raportat atingerea țintei prin două tipuri de măsuri: dezafectarea unor grupuri energetice și reducerea capacității autorizate în licențele de producere pentru alte centrale. În schimb, Comisia Europeană arată că jalonul din PNRR se referă explicit la dezafectare definitivă, ceea ce presupune retragerea licenței de operare și deconectarea fizică a instalațiilor de la rețeaua electrică.

06:40, 19.02.2026 • ACTUALITATE

PNRR și pensiile magistraților. Pîslaru recunoaște depășirea termenului și caută soluții la Bruxelles

06:49, 18.02.2026 • Internațional

Comisia Europeană anchetează Shein pentru vânzarea de produse ilegale

Oficialii europeni consideră că simpla reducere a puterii autorizate sau limitarea producției ar putea reprezenta doar o restricție operațională temporară, care ar permite repornirea ulterioară a grupurilor energetice.

În acest context, Bruxelles-ul solicită explicații privind cadrul legal prin care capacitățile reduse ar deveni permanent indisponibile și cere clarificări asupra eventualelor mecanisme care ar împiedica producătorii să reactiveze instalațiile în viitor.

Comisia cere documente de la Transelectrica

Comisia Europeană solicită României inclusiv documente emise de operatorul de transport și sistem, Transelectrica, care să confirme că unitățile declarate închise au fost efectiv deconectate de la rețeaua națională.

În unele cazuri, autoritățile române au transmis doar modificări ale licențelor prin care capacitatea a fost redusă la zero megawați, fără dovezi clare privind încetarea definitivă a operării. Bruxelles-ul subliniază că o astfel de modificare nu echivalează automat cu dezafectarea.

Clarificările sunt cerute pentru mai multe centrale, inclusiv pentru capacități din cadrul Complexului Energetic Oltenia, centrala de la Paroșeni și unități energetice din Craiova. În cazul centralei de la Craiova, Comisia observă că instalațiile par să păstreze capacitatea tehnică instalată, chiar dacă producția este limitată administrativ, ceea ce ridică semne de întrebare privind caracterul permanent al reducerii.

De asemenea, executivul european cere dovezi suplimentare privind retragerea efectivă a licențelor pentru unele unități raportate ca fiind scoase din exploatare, precum și confirmarea că acestea nu au fost reautorizate sau repornite ulterior.

Se pune presiune pe calendarul PNRR

Închiderea centralelor pe cărbune reprezintă unul dintre angajamentele-cheie asumate de România în procesul de decarbonizare a sistemului energetic. Jalonul este legat direct de tranșele de finanțare din PNRR, iar evaluarea Comisiei se bazează strict pe îndeplinirea indicatorilor tehnici stabiliți inițial.

Comisia precizează că acceptarea reducerii capacității în locul dezafectării ar putea fi luată în calcul doar în situații excepționale și numai dacă efectele sunt echivalente structural cu o închidere definitivă, condiție care, potrivit corespondenței, nu este încă demonstrată.