Cum încearcă Finanțele să blocheze „spălarea” firmelor pe numele boschetarilor

Ministerul Finanțelor a elaborate un proiect de Ordonanță de Urgență care vizează blocarea circuitelor financiare prin care societățile comerciale cu datorii masive sunt „curățate” prin cesionări succesive către persoane insolvabile. Demersul vine la scurt timp după ce o investigație de presă a demonstrat cum rețele specializate folosesc portițe legislative pentru a transfera firme cu debite de milioane de euro pe numele unor oameni fără adăpost.

Mecanismul „cooptării”: cum este învinsă legea actuală

Legislația actuală (Legea nr. 239/2025) condiționează cesiunea părților sociale de acordul ANAF și de constituirea unor garanții, însă doar în cazul în care se transfera „controlul” societății către un terț. Această formulare a permis apariția unei strategii de eludare în doi pași, conform dezvăluirilor Recorder:

1. Etapa I: În firmă este introdus un nou asociat (interpus) printr-o majorare de capital, fără ca vechiul patron să iasă din schemă.
2. Etapa II: Ulterior, vechiul asociat își cedează restul de părți sociale către noul venit, care este deja membru al firmei.

Deoarece în a doua etapă cesiunea se făcea între asociați existenți, și nu către un „terț” extern, mecanismul de alertă al ANAF nu se declanșa. Proiectul actual elimină sintagma „deținerea controlului”, impunând verificări fiscale stricte pentru orice tip de cesiune, indiferent de procentul de acțiuni transferat sau de calitatea celui care le preia.

06:59, 20.02.2026 • Dezvăluiri

Respiro de 4 ani pentru infrastructura judiciară: proiectul gigant al închisorilor de la Berceni și Unguriu, salvat de BDCE

12:43, 10.02.2026 • Dezvăluiri

Rezident în România, dar numai după ce trece iarna: Statul are nevoie de 243 de zile ca să te creadă că te-ai mutat aici

Bariere financiare în sectorul alcoolului și al combustibililor

Potrivit secțiunii „Schimbări preconizate” din nota de fundamentare, prima modificare vizată este eliminarea referinței la deținerea controlului în cazul cesiunii părților sociale, pentru a consolida mecanismele de recuperare a obligațiilor fiscale:

„Modificarea are în vedere întărirea disciplinei fiscale, respectiv consolidarea mecanismelor de asigurare a recupererii obligațiilor fiscale datorate de contribuabili. Astfel, se extinde sfera de aplicabilitate a prevederilor art. V, prin eliminarea referinței la deținerea controlului.”

Pentru operatorii economici din sectorul energetic, proiectul introduce clarificări privind autorizarea și atestatele de distribuție:

„Completarea definițiilor referitoare la angrosistul de produse energetice cu sau fără depozitare și a atestatului de comercializare angro de produse energetice cu sau fără depozitare, în sensul că produsele energetice prevăzute la art. 435 alin. (3) din Codul fiscal pot fi achiziționate și de la un destinatar certificat.”

O altă noutate este ajustarea criteriilor de risc fiscal: operatorii cu comportament fiscal corect nu vor fi automat incluși în categoria celor cu risc ridicat, iar depunerea declarațiilor cu întârziere trebuie să depășească 15 zile, nu 5 zile, pentru a fi sancționați:

„Se propune ca încadrarea la risc fiscal să fie efectuată doar dacă se depun declarațiile de impunere cu o întârziere mai mare de 15 zile de la termenul legal, în vederea asigurării unui cadru procedural eficient.”

Proiectul prevede și ajustări privind garanțiile financiare pentru operatorii din domeniul produselor energetice. Astfel, cei care distribuie benzine, motorine, petrol lampant și biocombustibili trebuie să constituie o garanție de 2,5 milioane de lei, în timp ce pentru gaz petrolier lichefiat și păcură garanția scade la 250.000 de lei, reflectând nivelul mai redus al accizelor:

„Se propune modificarea prevederilor privind obligația constituirii unei garanţii de 2.500.000 lei… operatorii economici care distribuie şi comercializează angro gaz petrolier lichefiat și păcură au obligația constituirii unei garanție de 250.000 lei…”

În plus, pentru a evita blocarea activității economice, proiectul introduce dispoziții tranzitorii clare: operatorii trebuie să solicite autorizarea sau înregistrarea între 15 martie și 15 aprilie 2026, astfel încât să poată continua activitatea fără întreruperi.

Digitalizarea și „înghețarea” clasei de risc

Proiectul introduce și o măsură administrativă de impact: suspendarea până la 31 decembrie 2026 a obligației organelor fiscale de a comunica la cerere clasa de risc fiscal către contribuabili. Ministerul justifică această decizie prin volumul imens de cereri care blochează activitatea funcționarilor și prin necesitatea finalizării sistemelor informatice (SPV).

În acest interval, analiza de risc va fi efectuată exclusiv intern, prin algoritmi automatizați, fără ca firmele vizate de controale să poată solicita informații despre stadiul lor de încadrare până la integrarea completă a bazelor de date ale ANAF, ONRC și Autorității Vamale.

Sute de milioane de euro pierdute în stradă

Fundamentarea acestor modificări are la bază realitatea prezentată în investigația Recorder, care a identificat cazuri în care persoane care locuiesc în gări sau spitale figurează ca administratori în peste 60 de companii. Totalul datoriilor pasate către astfel de persoane vulnerabile depășește, în anumite rețele, suma de 600 de milioane de lei.

Proiectul de OUG recunoaște implicit că vechea reglementare a fost „insuficient de acoperitoare” și că rapiditatea cu care rețelele de evaziune se adaptează necesită o intervenție de urgență pentru a proteja veniturile bugetare din accize și TVA.