România rămâne fruntașă la inflație în UE. Prețurile au crescut cu 8,5% în ianuarie (Eurostat)

România rămâne țara cu cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană, înregistrând o creștere anuală a prețurilor de 8,5% în ianuarie 2026. Între timp, media inflației în UE a scăzut la 2%, potrivit datelor publicate miercuri de Eurostat.

Prețurile au crescut de patru ori față de media europeană

În ianuarie 2026, rata anuală a inflației în zona euro a coborât la 1,7%, sub ținta pe termen mediu de 2% stabilită de Banca Centrală Europeană (BCE), comparativ cu 2% în decembrie 2025.

În România, inflația anuală rămâne de 8,5%, de peste patru ori mai mare decât media UE, păstrând țara pe primul loc în clasamentul european al scumpirilor. Pe locurile următoare se află Slovacia cu 4,3% și Estonia cu 3,8%.

La polul opus, cele mai mici creșteri anuale de prețuri s-au înregistrat în Franța (0,4%), Danemarca (0,6%), Finlanda și Italia (ambele cu 1%).

17:48, 17.02.2026 • ECONOMIE

BNR apasă frâna. Dobânda rămâne la 6,50%, ratele românilor nu scad

12:43, 16.02.2026 • Indicatori macro

De ce inflația nu spune întreaga poveste despre economie: Indicatorul „neștiut” la care se uită BNR

Comparativ cu luna decembrie 2025, inflația a scăzut în 23 de state membre, inclusiv în România, unde a scăzut ușor de la 8,6% la 8,5%. Într-un stat, rata a rămas stabilă, iar în alte trei state a crescut.

De ce datele sunt diferite față de cele din România

Totuși, datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că rata anuală a inflației în România a fost de aproximativ 9,6% în ianuarie 2026, ușor mai mică față de 9,69% în decembrie 2025.

Diferența față de cifra de 8,5% raportată de Eurostat se datorează metodologiilor diferite folosite de cele două instituții. Eurostat calculează inflația pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), care permite comparații uniforme între statele membre UE.

În schimb, Institutul Național de Statistică (INS) utilizează indicele prețurilor de consum (IPC), care reflectă mai fidel structura cheltuielilor gospodăriilor din România și servește pentru politici interne, precum majorarea pensiilor sau a salariilor.

Principala diferență între cele două metode constă în ponderea acordată diferitelor produse și servicii în coșul de consum.

În România, alimentele și serviciile au o greutate mai mare la calcularea inflației, iar aceste categorii au înregistrat creșteri semnificative de prețuri.

Conform datelor publicate de INS, în ianuarie 2026, serviciile s-au scumpit cu 11,59% față de aceeași lună a anului trecut. Mărfurile nealimentare au înregistrat 9,99%, iar produsele alimentare s-au majorat cu 7,86%.

Indicele prețurilor de consum pentru ianuarie 2026, comparativ cu decembrie 2025, a fost de 100,86%.

Rata anuală a inflației în ianuarie 2026 a fost de 9,6%, comparativ cu ianuarie 2025. Rata medie a modificării prețurilor de consum pe ultimele 12 luni (februarie 2025 – ianuarie 2026) comparativ cu cele 12 luni precedente, a fost de 7,7%.

Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru sfârșitul anului 2026, la 3,9%, de la 3,7% anterior. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a precizat pe 18 februarie că banca estimează o scădere a ratei anuale a inflației până la 2,7% până la sfârșitul lui 2027.

Serviciile au ridicat inflația în zona euro

Cea mai mare influență asupra ratei anuale a inflației în zona euro a fost de la servicii, care au adăugat 1,45 de puncte procentuale la nivelul general. Următoarele în clasament au fost alimentele, alcoolul și țigările, cu o contribuție de 0,51 puncte procentuale.

În schimb, prețurile la energie au avut un efect de scădere, diminuând inflația cu 0,39 puncte procentuale.

Potrivit Eurostat, inflația de bază („core inflation”), un indicator monitorizat atent de BCE pentru stabilirea politicii monetare, a coborât la 2,2% în zona euro, față de 2,3% în decembrie.