Procurorul General Alex Florența vrea ca DIICOT să nu se mai ocupe de consumatorii de droguri
O schimbare majoră de strategie în lupta împotriva drogurilor este propusă chiar de la vârful Ministerului Public. Alex Florența, actualul Procuror General al României și candidat pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT, susține că Direcția trebuie să facă un pas înapoi în ceea ce privește investigarea consumatorilor. În cadrul interviului pentru conducerea structurii, Florența a explicat că resursele de elită ale statului sunt risipite pe dosare cu miza mică, în timp ce marii traficanți profită de supraîncărcarea sistemului.
Statisticile care blochează sistemul: 77% dintre dosarele DIICOT sunt pe droguri
Potrivit datelor oficiale, fenomenul drogurilor a acaparat activitatea DIICOT, însă nu în zona marii criminalități, așa cum ar fi normal pentru o structură de elită. Alex Florența atrage atenția că marea majoritate a cauzelor aflate pe masa procurorilor vizează, de fapt, deținerea de substanțe pentru consum propriu, nu rețelele complexe de distribuție.
„După cum s-a mai discutat deja şi este evident din datele statistice ale DIICOT, traficul de droguri reprezintă o pondere, cel puţin în 2025, în jur de 77% dintre dosarele în lucru, ceea arată nu doar o prevalenţă acestui fenomen, ci faptul că marea majoritate a cauzelor instrumentate de DIICOT sunt din această categorie. Problema este că din acest număr de 77%, marea parte a acestor dosare au ca obiect deţinerea drogurilor în vederea consumului propriu. Şi e un moment absolut imperios necesar să ne punem într-adevăr maturi această problemă, dacă această infracţiune, acest tip de infracţiune, trebuie într-adevăr să se afle în competenţa DIICOT-ului”, a afirmat Alex Florenţa.
Argumentele pentru eliminarea consumului din competența DIICOT
Alex Florența a fost categoric în susținerea ideii că DIICOT trebuie să se concentreze exclusiv pe crima organizată și terorism, așa cum se întâmplă în restul Uniunii Europene. Utilizarea procurorilor și polițiștilor înalt specializați pentru a investiga tineri găsiți cu cantități insignifiante de droguri este considerată o eroare strategică.
„Este un moment în care sistemul judiciar trebuie să-şi pună această întrebare dacă doreşte să consume resursele calificate şi înalt specializate ale unei structuri precum DIICOT-ul pentru instrumentarea acestui tip de infracţiuni. Ştiu că există şi au existat permanent dezbateri asupra acestui subiect. În schimb, eu mă poziţionez foarte categoric din acest punct de vedere şi spun că DIICOT-ul va trebui obligatoriu să schimbe competenţa şi să înlăture această infracţiune din competenţa sa din mai multe motive”, a transmis Alex Florenţa.
Procurorul a subliniat că eficiența ar crește considerabil dacă resursele ar fi redirecționate: „În primul rând, pentru că nu există nicio structură similară de combatere a crimei organizate la nivelul Uniunii Europene care să se ocupe cu consumul de droguri. În al doilea rând, pentru că a consuma resurse calificate şi înalt specializate pentru acest tip de infracţiuni cu un grad redus de complexitate nu se justifică”, a explicat Alex Florenţa.
Mitul informațiilor obținute de la consumatori: „O problemă falsă”
Unul dintre principalele argumente ale celor care doresc menținerea consumului la DIICOT este că acești mici deținători ar putea oferi informații despre marii traficanți. Florența demontează această teorie, arătând că realitatea practică a ultimului deceniu contrazice ipoteza.
„Dacă analizăm cred că obiectiv şi cu maturitate dosarele de acest tip din ultimii zece ani, nu cred că depăşesc 1% situaţia în care dosarele de articolul 4 să fi generat într-adevăr informaţii atât de solide pentru declanşarea unor anchete pe trafic de drog”, a declarat Alex Florenţa.
Mai mult, acesta consideră absurd ca experiența polițiștilor veterani să fie irosită pe cazuri banale care oricum se încheie fără condamnări.
„Mi-e greu să-mi explice cineva argumentat şi să mă convingă de faptul că un poliţist specializat în combaterea criminalităţii organizate şi în special a traficului de droguri cu experienţă poate de 10, 15 20 de ani în acest domeniu, trebuie el să instrumenteze un dosar de deţinere de droguri în care este identificat un copil deţinând asupra sa poate un rest de joint. Sunt dosare care, în general, presupun trei acte de urmărire penală şi se soluţionează în 99% de cazuri cu soluţii de renunţare la urmărire penală”, a mai precizat Alex Florenţa.