România, pe noua hartă a energiei: UE pune pe listă cablul submarin din Marea Neagră

Uniunea Europeană își accelerează planurile pentru noi rute energetice care să reducă dependența de sursele tradiționale de energie. Unul dintre proiectele considerate strategice este cablul submarin din Marea Neagră, care ar urma să transporte electricitate produsă din surse regenerabile din Azerbaidjan și Georgia către Europa, prin România.

Proiectul a fost inclus recent de Comisia Europeană pe lista proiectelor de interes comun (PCI) ale Uniunii Europene, statut care îi oferă acces la finanțare europeană și îl transformă într-o investiție strategică pentru securitatea energetică a continentului.

Energia din Caucaz ar putea ajunge în Europa prin România

Cablul submarin din Marea Neagră este conceput pentru a transporta energie verde din Azerbaidjan și Georgia către România, de unde electricitatea ar urma să fie distribuită mai departe către Ungaria și alte state europene.

Cristina Lobillo, directoarea Platformei Energetice a UE și a Grupului de Lucru pentru Relații Internaționale din cadrul Direcției Generale pentru Energie a Comisiei Europene, a declarat că proiectul reprezintă un pas important pentru consolidarea legăturilor energetice dintre Europa și regiunea Caucazului de Sud.

14:14, 26.02.2026 • Energie

Capitalele europene cu cele mai mari prețuri ale energiei electrice. Bucureștiul a urcat pe locul 1 în privința puterii reduse de cumpărare

08:42, 26.02.2026 • Dezvăluiri

Taxa pe mărime: cum îți cere statul român garanții de milioane ca să te lase să exiști

Declarația a fost făcută în timpul celei de-a 12-a Reuniuni Ministeriale a Consiliului Consultativ al Coridorului Gazelor de Sud și a celei de-a 4-a Reuniuni Ministeriale a Consiliului Consultativ pentru Energie Verde, desfășurate la Baku.

Potrivit acesteia, includerea proiectului pe lista investițiilor prioritare ale UE îi permite să solicite finanțare prin programul european Connecting Europe Facility.

Un proiect energetic major în Marea Neagră

Planul prevede construirea unui cablu submarin de aproximativ 1.195 de kilometri, cu o capacitate de transport de 1.000 MW.

Infrastructura ar urma să conecteze regiunea Mării Caspice de Europa prin Marea Neagră, creând o nouă rută pentru energia produsă din surse regenerabile.

„Așteptăm cu interes rezultatele discuțiilor în curs pentru a conecta mai strâns acest proiect la Coridorul de Energie Verde care leagă Marea Caspică de Europa”, a declarat Cristina Lobillo, potrivit publicației Trend.

Prin această infrastructură, energia produsă în Azerbaidjan și Georgia ar ajunge mai întâi în România, urmând apoi să fie transportată către Ungaria și alte state europene.

Acordul dintre cele patru state

Proiectul are la bază un acord de parteneriat strategic semnat la 17 decembrie 2022 de Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria. Documentul prevede dezvoltarea unei infrastructuri energetice menite să faciliteze transportul de electricitate verde către Uniunea Europeană. Prin acest acord, cele patru state au stabilit cooperarea pentru realizarea cablului submarin care va traversa Marea Neagră.

În septembrie 2024 a fost făcut un alt pas important pentru implementarea proiectului. Operatorul român de transport al energiei electrice Transelectrica, operatorul georgian Georgian State Electrosystem, compania energetică azeră AzerEnerji și compania energetică maghiară MVM au înființat o societate mixtă care se va ocupa de instalarea cablului submarin.

Această structură va coordona etapele tehnice și administrative necesare pentru realizarea infrastructurii energetice.

Un proiect legat de strategia energetică a UE

Cablul submarin din Marea Neagră face parte din strategia Uniunii Europene de diversificare a surselor de energie și de consolidare a securității energetice. Prin dezvoltarea unor noi rute energetice, Bruxelles-ul încearcă să reducă dependența de rutele tradiționale de aprovizionare și să crească accesul la energie produsă din surse regenerabile.

Proiectul apare într-un context geopolitic tot mai tensionat în regiunea extinsă a Mării Negre și a Orientului Mijlociu, unde securitatea energetică a devenit o temă centrală pentru statele europene.

Noua infrastructură ar putea conecta direct Europa cu resursele de energie verde din regiunea Caucazului, transformând România într-un punct important de tranzit pentru electricitatea destinată pieței europene.