Aproape 7 lei din 10 plătiți la pompă ajung la stat. Cum este „umflat” prețul combustibililor

Din prețul pentru fiecare litru de combustibil plătit la pompă, aproape 70% reprezintă taxe care merg direct sau indirect la bugetul de stat, arată o analiză realizată de Dumitru Chisălită, președintele Asociației Energia Inteligentă. Datele comparate între 2020 și 2026 relevă o scumpire de circa 80%, în care fiscalitatea a crescut mai rapid decât prețul materiei prime.

Șapte lei din zece nu sunt nici petrol, nici transport

Conform analizei, ponderea taxelor în prețul final al carburanților a urcat de la 63%, în 2020, la 69% în 2026. Concret, din fiecare 10 lei achitați la pompă, aproape 7 ajung sub o formă sau alta la stat.

Cele mai puternice motoare ale creșterii sunt accizele și taxa pe valoarea adăugată. Accizele au crescut cu 62% la ambele tipuri de carburant: de la 1,73 la 2,80 lei pe litru la motorină și de la 1,89 la 3,06 lei pe litru la benzină.

TVA-ul pe litru a urcat și el semnificativ, cu 64% la motorină și cu 70% la benzină. Creșterea vine automat, pe măsură ce baza de impozitare se mărește.

10:01, 24.02.2026 • Energie

De ce factura ta de gaze e mai mare chiar dacă ai cel mai ieftin furnizor

13:41, 23.02.2026 • Energie

De ce a ajuns litrul de motorină la 8,2 lei

Doar din aceste două componente fiscale vine o bună parte din diferența de preț resimțită de consumatori în ultimii cinci ani.

Impactul creșterii prețului petrolului

Prețul țițeiului Brent exprimat în lei pe litru a crescut cu 62% în aceeași perioadă. E o creștere importantă, dar similară cu cea a accizelor și inferioară celei a TVA-ului.

Cursul valutar, invocat frecvent drept explicație, s-a depreciat cu doar 12%. Analiza scoate astfel din ecuație una dintre cele mai răspândite justificări ale scumpirii.

Dincolo de taxe, și costurile interne au crescut spectaculos. Costul rafinării a urcat cu 641%, cel al transportului cu 407%, iar distribuția cu 50%.

Rafinarea, în special, a cunoscut o dinamică pe care analiza o califică drept „uriașă”. Sistemul de producere și livrare a carburanților în România devine structural mai scump, ceea ce adaugă presiune suplimentară peste componenta fiscală.

Nu piața dictează prețul, ci politica fiscală

Datele nu lasă loc de ambiguitate: când taxele cresc mai rapid decât materia primă, iar statul încasează aproape 70% din fiecare litru.

„Responsabilitatea nu mai poate fi transferată doar către lăcomie sau conjunctură externă„, avertizează Chisălită.

Litrul de combustibil a ajuns, în principal, un instrument de colectare bugetară. Iar scumpirea, arată cifrele, nu este un accident de piață, ci rezultatul unor alegeri de politică economică.