Trump promite lovituri mult mai dure dacă Iranul blochează petrolul lumii

Conflictul militar declanșat la sfârșitul lunii februarie între Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, a intrat în a doua săptămână de confruntări intense, iar perspectivele de calmare rapidă a situației rămân incerte. Atacuri aeriene extinse, lansări de rachete balistice, implicarea indirectă a altor state din regiune și tensiunile geopolitice dintre marile puteri au transformat războiul într-o criză regională cu implicații globale.

În timp ce Washingtonul susține că obiectivele militare sunt aproape atinse, autoritățile israeliene avertizează că operațiunile ar putea dura „mult timp”, iar Iranul transmite că va continua lupta „atât timp cât va fi necesar”. Pe fondul acestor evoluții, piețele financiare sunt afectate, iar prețurile energiei au explodat.

Schimbare dramatică de conducere la Teheran

Unul dintre cele mai importante evenimente ale începutului conflictului a fost eliminarea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, ucis în atacurile aeriene americano-israeliene lansate la 28 februarie.

Într-o mișcare rapidă menită să evite vidul de putere, Adunarea Experților din Iran l-a desemnat succesor pe fiul său, Mojtaba Khamenei, devenit astfel al treilea lider suprem al Republicii Islamice.

07:23 • Internațional

Tensiuni la cote maxime între Ankara și Teheran: Turcia îl convoacă pe ambasadorul Iranului după incidentul cu racheta balistică

08:42 • Internațional

Haos în Golful Persic: Atacuri masive cu drone asupra zonelor rezidențiale și noi rachete interceptate

Numirea sa a fost salutată de aliații regionali ai Teheranului. Mișcarea șiită Hezbollah a transmis un mesaj oficial de felicitare, afirmând că alegerea noului lider demonstrează continuitatea sistemului politic iranian și determinarea de a rezista presiunilor externe.

În capitala iraniană, mii de oameni s-au adunat în piața Enghelab din Teheran pentru a-și declara loialitatea față de noul lider, purtând portrete ale acestuia și steaguri naționale.

Oficialii iranieni susțin că societatea și instituțiile statului se vor uni în jurul noii conduceri. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghaei, a respins ferm ideea intervenției externe în alegerea liderului Iranului, afirmând că „este dreptul exclusiv al iranienilor să decidă cine îi conduce”.

Washingtonul susține că obiectivele militare sunt aproape atinse

Președintele Donald Trump a declarat că Statele Unite sunt „mult înainte de calendarul inițial” al operațiunilor militare, estimat inițial la patru-cinci săptămâni.

Potrivit liderului american, infrastructura militară a Iranului a fost grav afectată.

„Nu au marină, nu au comunicații, nu au forțe aeriene”, a declarat Trump într-un interviu acordat presei americane, afirmând că „războiul este practic aproape încheiat”.

Trump a explicat că strategia Washingtonului vizează în primul rând eliminarea capacității Iranului de a produce și lansa rachete și drone, precum și securizarea fluxului global de petrol.

„Nu voi permite unui regim terorist să țină lumea ostatică și să încerce să oprească aprovizionarea cu petrol a globului”, a spus el.

În același timp, liderul american a afirmat că administrația sa a distrus majoritatea depozitelor de rachete și instalațiilor de producție de drone ale Iranului.

Cu toate acestea, Trump a criticat alegerea lui Mojtaba Khamenei în fruntea statului iranian, considerând-o „dezamăgitoare” și sugerând că aceasta ar putea perpetua politica actuală a regimului.

Posibilitatea unei noi eliminări la vârful regimului iranian

În culisele administrației americane, scenariile privind schimbarea regimului de la Teheran sunt discutate tot mai des.

Potrivit unor informații din presa americană, Trump le-ar fi spus consilierilor că ar putea susține eliminarea noului lider suprem dacă acesta refuză să accepte condițiile impuse de Washington.

Președintele american a menționat în mod public și numele prințului moștenitor exilat Reza Pahlavi, fiul ultimului șah al Iranului, ca posibil lider într-un scenariu post-regim.

Totuși, Trump a precizat că preferă ca schimbarea conducerii să fie „internă și eternă”, sugerând o transformare din interiorul societății iraniene.

Iranul amenință navigația în Strâmtoarea Ormuz

Pe fondul conflictului, Iranul a emis avertismente dure pentru petrolierele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.

Autoritățile de la Teheran au transmis că navele trebuie să fie „foarte atente”, în condițiile în care tensiunile militare din regiune cresc.

Aproximativ o cincime din petrolul tranzacționat la nivel mondial trece prin această strâmtoare strategică, iar orice perturbare a traficului naval poate produce efecte imediate asupra piețelor globale.

Escaladare militară în statele din Golf

În paralel cu atacurile asupra Iranului, conflictul s-a extins și în statele din Golf.

Forțele armate ale Emiratele Arabe Unite au anunțat că au interceptat 12 rachete balistice și 17 drone lansate din Iran. De la începutul conflictului, peste 250 de rachete și aproape 1.500 de drone ar fi fost îndreptate spre teritoriul Emiratelor.

Un incident major a avut loc în apropierea Aeroportul Internațional Dubai, unde o dronă a fost interceptată de sistemele de apărare aeriană. Explozia produsă în aer a determinat suspendarea temporară a zborurilor.

În paralel, Qatarul a cerut populației să rămână în locuințe din cauza nivelului ridicat de alertă, iar autoritățile din Doha au arestat peste 300 de persoane acuzate de răspândirea de informații false despre atacurile iraniene.

Rachete iraniene spre Turcia și reacția Ankarei

Conflictul a generat tensiuni și în relația Iranului cu Turcia.

Ministerul Apărării de la Ankara a confirmat că o rachetă balistică lansată din Iran a fost interceptată la intrarea în spațiul aerian turc de sistemele de apărare ale NATO.

Incidentul a fost al doilea de acest fel în mai puțin de o săptămână.

Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a declarat că Iranului i-au fost transmise „avertismentele necesare” și că Turcia va lua „toate măsurile necesare” pentru apărarea teritoriului său.

Europa se mobilizează militar

Criza a determinat și o reacție rapidă din partea statelor europene.

Președintele Emmanuel Macron a anunțat trimiterea a două fregate în Marea Roșie, în cadrul misiunii navale europene Aspides.

Franța a desfășurat, de asemenea, portavionul Charles de Gaulle în estul Mediteranei, după ce drone fabricate în Iran au lovit o bază militară britanică din Cipru.

În paralel, Regatul Unit a început misiuni aeriene defensive în sprijinul Emiratelor Arabe Unite, folosind avioane de vânătoare Eurofighter Typhoon, care au doborât drone deasupra Iordaniei și Bahreinului.

China avertizează asupra extinderii conflictului

În plan diplomatic, China a avertizat că „flăcările războiului se răspândesc” și a cerut rezolvarea disputelor prin dialog.

Mesajul vine înaintea unei întâlniri planificate între liderul chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump.

Beijingul a subliniat riscul ca escaladarea conflictului să destabilizeze sistemul internațional și să afecteze economia globală.

Piețele reacționează: petrolul explodează

Impactul economic al conflictului este deja vizibil.

Prețul petrolului Brent a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, în timp ce petrolul american WTI a urcat aproape de 96 de dolari.

Creșterea totală de la începutul conflictului depășește 25%, în contextul temerilor legate de blocarea Strâmtorii Ormuz.

În schimb, aurul – considerat tradițional un refugiu în perioade de criză – a înregistrat o scădere, semn că investitorii se repoziționează pe piețele energetice.

Bursele europene au reacționat negativ. Indicele pan-european Stoxx Europe 600 a scăzut cu aproximativ 0,7%, în timp ce principalele piețe financiare din Franța, Germania, Italia și Spania au închis pe minus.

Posibil ajutor rusesc pentru Iran

În paralel, informații publicate în presa americană sugerează că Rusia ar fi furnizat Iranului informații despre amplasarea bazelor militare americane din Orientul Mijlociu.

De asemenea, tehnologie militară rusească ar fi fost identificată într-o dronă care a lovit o bază a forțelor aeriene britanice din Cipru.

Aceste informații, dacă vor fi confirmate, ar putea complica semnificativ relațiile dintre Moscova și statele occidentale.

Pe măsură ce conflictul continuă, comunitatea internațională încearcă să limiteze efectele sale asupra economiei globale și asupra securității energetice.

Președinta Ursula von der Leyen a avertizat că efectele colaterale ale războiului sunt deja vizibile în Europa, prin creșterea prețurilor la energie, perturbări comerciale și riscuri de securitate.

„Asistăm la un conflict regional cu consecințe neintenționate. Iar efectele colaterale sunt deja o realitate”, a declarat ea.