Bugetul „marii înghețări”: pensiile, alocațiile și salariile publice. Cifrele

Guvernul a adoptat proiectul bugetului de stat pentru anul 2026 și l-a trimis Parlamentului pentru dezbatere și vot, pe fondul unui context economic complicat, cu tensiuni geopolitice, inflație încă ridicată și presiuni persistente asupra deficitului bugetar. Executivul susține că este un buget „realist” și „echilibrat”, însă datele din document indică o serie de provocări majore pentru economia României în anul următor.

Premierul Ilie Bolojan a spus, la finalul ședinței de guvern în care a fost adoptat proiectul, că bugetul a fost construit într-o perioadă dificilă pentru economie. „Bugetul de stat a fost adoptat într-o perioadă complicată având în vedere turbulențele pe piețele externe. Am propus un buget echilibrat, care are câteva provocări”, a declarat acesta.

Creștere economică modestă

Una dintre cele mai importante vulnerabilități ale construcției bugetare este ritmul redus al creșterii economice. Guvernul estimează pentru 2026 o creștere a produsului intern brut de doar 1%, în condițiile în care economia României ar urma să depășească pentru prima dată pragul de 2.045 miliarde lei.

Această dinamică modestă reflectă slăbirea cererii interne. Conform datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, contribuția consumului final la creșterea economică va fi negativă, de –0,6 puncte procentuale, dintre care –0,5 puncte provin din consumul privat și –0,1 puncte din consumul guvernamental. În aceste condiții, creșterea economică se va baza aproape exclusiv pe investiții și exporturi.

06:59 • POLITICĂ

Ilie Bolojan, despre demisie: Bugetul va trece de vot!

08:59 • ACTUALITATE

Lovitură pentru șoferi. Rabla 2026 depinde de bugetul AFM

În același timp, inflația medie anuală este estimată la 6,5%, iar câștigul salarial mediu net lunar ar urma să crească cu 5,5%, până la aproximativ 5.555 lei.

Deficit bugetar încă ridicat

În ciuda promisiunilor de consolidare fiscală, deficitul bugetar rămâne ridicat. Bugetul general consolidat este construit cu venituri de 736,5 miliarde lei și cheltuieli de 864,3 miliarde lei, ceea ce conduce la un deficit de 127,7 miliarde lei, echivalentul a 6,2% din PIB.

Premierul a insistat că reducerea deficitului este una dintre principalele provocări ale anului viitor. „Reintrăm în traiectoria pe care România și-a asumat-o acum 3-4 ani de zile pentru reducerea deficitului, după derapajul din anii trecuți”, a afirmat Bolojan.

Totuși, nivelul deficitului rămâne peste pragul de 3% prevăzut de regulile europene, iar România se află deja în procedură de deficit excesiv.

Costuri tot mai mari cu datoria publică

Un alt semnal de alarmă îl reprezintă creșterea rapidă a cheltuielilor cu dobânzile. În 2026, statul român va plăti 60,8 miliarde lei doar pentru dobânzi, cu aproximativ 10,3 miliarde lei mai mult decât în 2025.

Aceste cheltuieli vor ajunge la aproximativ 3% din PIB, reflectând atât nivelul ridicat al deficitului acumulat în anii anteriori, cât și costurile încă ridicate ale finanțării pe piețele internaționale.

În același timp, datoria publică este estimată să ajungă la 61,8% din PIB la finalul anului 2026.

Înghețarea pensiilor și a multor beneficii sociale

Pentru a limita creșterea cheltuielilor, guvernul a decis menținerea mai multor drepturi sociale la nivelul lunii decembrie 2025. Astfel, în 2026:

• pensiile din sistemul public rămân la același nivel;
• punctul de referință pentru calculul pensiilor rămâne 81 lei;
• alocațiile pentru copii nu vor fi majorate;
• indicatorul social de referință rămâne neschimbat.

Fondurile destinate plății pensiilor vor ajunge la 154,7 miliarde lei, adică aproximativ 7,6% din PIB.

Salarii înghețate în sectorul public

Bugetul menține, de asemenea, salariile din sectorul public la nivelul din decembrie 2025. Sporurile, indemnizațiile și alte componente salariale rămân la același nivel, iar bonusurile și premiile nu vor fi acordate în 2026.

Munca suplimentară va fi compensată doar cu timp liber în următoarele 90 de zile, iar acordarea unor beneficii precum voucherele de vacanță va fi limitată la 800 lei și doar pentru angajații cu salarii nete de până la 6.000 lei.

Investiții record, dar dependente de fonduri europene

Partea pozitivă a bugetului este creșterea semnificativă a investițiilor publice. Pentru 2026, acestea sunt estimate la aproximativ 164 miliarde lei, reprezentând peste 8% din PIB și cu aproape 26 miliarde lei mai mult decât în 2025.

Cea mai mare parte a investițiilor, însă, depinde de fondurile europene. Din totalul programat, peste 110 miliarde lei provin din finanțări externe, inclusiv din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din politica de coeziune a Uniunii Europene.

Guvernul estimează că România mai are de atras peste 10 miliarde euro din PNRR până în august 2026, termen până la care trebuie finalizate mai multe proiecte majore, precum segmente ale Autostrăzii Moldovei sau investiții în infrastructura energetică și spitalicească.

Executivul avertizează că evoluția economiei ar putea fi influențată de tensiunile geopolitice și de evoluția prețurilor la energie

Premierul a făcut referire la impactul conflictelor din Orientul Mijlociu asupra pieței petrolului.

„Conflictul din Orientul Mijlociu a perturbat puternic prețul țițeiului din această zonă, al combustibililor sau al materiilor prime care erau folosite de industria europeană”, a declarat Ilie Bolojan.

Acesta a precizat că autoritățile monitorizează evoluția pieței și că, în cazul unor creșteri puternice de prețuri, vor analiza măsuri pentru a limita impactul asupra populației.

„Dacă în zilele următoare vom constata că există o dinamică care duce la creșteri de prețuri, vom analiza care sunt măsurile care pot limita, dar nu anula aceste creșteri, care să permită ca aceste creșteri să fie suportabile”, a spus premierul.

Dezbaterea se mută în Parlament

Proiectul bugetului de stat pentru 2026 și cel al bugetului asigurărilor sociale urmează să fie dezbătute și votate în Parlament. Premierul s-a declarat încrezător că documentul va trece de votul legislativului fără modificări majore.

„Bugetul va trece de votul Parlamentului și sunt convins că va rămâne un buget echilibrat, care e gândit în mod corect. Ar fi iresponsabil să repetăm greșelile pe care le-am făcut anii trecuți”, a afirmat Ilie Bolojan.

Deși guvernul prezintă bugetul drept unul realist și orientat spre investiții, cifrele arată că anul 2026 ar putea fi unul de tranziție pentru economia României, marcat de creștere economică modestă, presiune pe finanțele publice și dependență puternică de fondurile europene.