Război în Orient. Trump bombardează insula Kharg, un „punct cheie” în economia iraniană
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat că armata americană a bombardat ținte militare de pe insula Kharg, principalul terminal petrolier al Iranului, prin care tranzitează aproximativ 90% din exporturile de petrol brut ale țării. Operațiunea reprezintă cea mai recentă escaladare a conflictului dintre Washington și Teheran, pe fondul tensiunilor legate de controlul asupra Strâmtoarea Ormuz.
Într-un mesaj publicat pe rețeaua sa socială, Truth Social, Trump a afirmat că armata americană a desfășurat „unul dintre cele mai puternice raiduri aeriene din istoria Orientului Mijlociu” și că „toate țintele militare” de pe Insula Kharg au fost „complet distruse”. Liderul de la Casa Albă a descris insula drept „bijuteria coroanei Iranului”.
Trump a precizat însă că a decis să nu distrugă infrastructura petrolieră a insulei. „Am ales să nu distrug instalațiile petroliere de pe insulă. Totuși, dacă Iranul sau oricine altcineva va încerca să împiedice trecerea liberă și sigură a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, îmi voi reconsidera imediat decizia”, a avertizat el.
Reacție la blocarea Strâmtorii Ormuz
Atacul american este prezentat de Washington drept un răspuns la măsurile adoptate de Teheran pentru a bloca Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul de petrol din lume. Aproximativ o cincime din petrolul global tranzitează această cale maritimă în perioadele de pace.
Până în prezent, forțele americane evitau să lovească insula Kharg, considerată un punct strategic atât pentru economia iraniană, cât și pentru piața energetică globală. Potrivit unor analiști citați de presa internațională, controlul asupra insulei ar putea afecta grav exporturile de petrol ale Iranului și ar oferi Statelor Unite o platformă strategică pentru eventuale operațiuni militare împotriva teritoriului iranian.
Iranul amenință cu represalii
Autoritățile iraniene au reacționat rapid la bombardamente. Un purtător de cuvânt al comandamentului central Khatam Al-Anbiya din Teheran, afiliat Gardienilor Revoluției, a avertizat că orice atac asupra infrastructurii energetice iraniene va fi urmat de lovituri de represalii.
Potrivit declarațiilor oficiale, instalațiile petroliere din regiune care aparțin companiilor cu participare americană sau care cooperează cu Statele Unite ar putea deveni „ținte legitime” și ar putea fi „distruse imediat”. De asemenea, conducerea Parlamentului iranian avertizase anterior că Iranul ar putea renunța la „orice formă de reținere” dacă insulele sale din Golful Persic ar fi atacate de SUA sau de Israel.
Impact asupra pieței petroliere
Loviturile asupra insulei Kharg au loc într-un moment în care conflictul din regiune provoacă turbulențe majore pe piața energetică globală. Traficul prin Strâmtoarea Ormuz este aproape blocat din cauza amenințărilor iraniene, iar escortarea petrolierelor de către marina americană este doar o opțiune discutată public, fără un calendar clar.
Președintele Trump a declarat vineri că marina SUA va începe „în curând, foarte curând” să escorteze petrolierele care tranzitează strâmtoarea, însă nu a oferit detalii privind momentul exact al acestei operațiuni.
Între timp, prețurile petrolului continuă să crească. Cotațiile au urcat cu peste 40% de la începutul conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran, iar barilul a depășit din nou pragul de 100 de dolari.
Posibile perturbări ale exporturilor iraniene
Potrivit lui Ed Hirs, profesor de economie energetică la Universitatea din Houston, bombardamentele ar putea afecta deja exporturile de petrol ale Iranului. Specialistul a subliniat că, deși Washingtonul susține că a evitat infrastructura petrolieră, dimensiunile reduse ale insulei fac dificilă separarea completă a instalațiilor militare de cele energetice.
În opinia sa, dacă capacitatea de export a Iranului este afectată pe termen lung, iar conflictul continuă timp de săptămâni sau luni, prețurile petrolului ar putea crește și mai mult pe piața globală. Situația este amplificată de faptul că exporturile din alte state producătoare din regiune, precum Irak și Kuweit, sunt deja afectate de conflict.