Pericol ascuns în căștile copiilor: primele semne ale pierderii auzului apar mai devreme decât cred părinții

Tot mai mulți copii ajung să petreacă ore întregi zilnic cu căștile în urechi, fie că ascultă muzică, urmăresc videoclipuri sau joacă jocuri video. Specialiștii atrag atenția că acest obicei, aparent inofensiv, poate avea efecte serioase asupra sănătății auzului, mai ales atunci când volumul este ridicat și expunerea se prelungește ani la rând.

Imaginea adolescenților conectați permanent la telefon, în metrou, pe stradă, în autobuz sau chiar în curtea școlii, a devenit obișnuită. Pentru mulți dintre ei, sunetul din căști reprezintă un fundal constant al timpului liber. Studiile recente confirmă amploarea fenomenului. O meta-analiză care a inclus 33 de cercetări arată că ascultarea muzicii la volum ridicat este un comportament frecvent în rândul tinerilor. Organizația Mondială a Sănătății estimează că peste un miliard de persoane cu vârste între 12 și 35 de ani sunt expuse riscului de pierdere a auzului din cauza sunetelor puternice din căști.

Muzica și jocurile video, surse constante de zgomot intens

Expunerea la sunete puternice nu apare doar în timpul ascultării muzicii. Jocurile video, din ce în ce mai populare în rândul copiilor și adolescenților, pot produce niveluri sonore apropiate sau chiar peste limitele considerate sigure pentru auz. Un review publicat în 2024 în revista BMJ Public Health, care a analizat 14 studii și peste 50.000 de participanți, a identificat legături între gaming și simptome precum țiuitul în urechi sau pierderea auzului, în special în cazul celor care folosesc căști perioade îndelungate.

Cercetătorii au observat și o diferență între sexe: băieții petrec, în medie, mai mult timp jucând jocuri video și folosesc mai frecvent căști, ceea ce duce la o expunere mai mare la zgomot. În multe jocuri, efectele sonore intense – explozii, alarme sau sunete de impact – îi determină pe utilizatori să crească volumul pentru a detecta mai ușor mișcările adversarilor. În timp, această expunere repetată poate afecta celulele sensibile din urechea internă.

Primele semne ale deteriorării auzului

Medicii ORL avertizează că pierderea auzului provocată de zgomot începe, de regulă, discret. Primele simptome pot părea minore și sunt adesea ignorate de copii și părinți. Episoadele de țiuit în urechi, dificultatea de a înțelege conversațiile în medii zgomotoase sau nevoia de a crește constant volumul în căști sunt printre cele mai frecvente semnale de alarmă.

Specialiștii atrag atenția că deteriorarea apare atunci când sunetele puternice afectează celulele din urechea internă responsabile de transmiterea vibrațiilor sonore către creier. Aceste celule nu se regenerează, iar pierderea auzului devine permanentă.

În viața de zi cu zi, părinții pot observa câteva semne sugestive: copilul cere frecvent repetarea unor informații, ascultă televizorul la volum mai mare decât înainte sau spune că aude un bâzâit după ce a folosit căștile. În locuri aglomerate, cum ar fi restaurantele sau mall-urile, înțelegerea vorbirii poate deveni mai dificilă. Uneori apar și amețeli, senzația de ureche „înfundată” sau percepția că sunetele sunt distorsionate.

Există situații în care, după o expunere intensă la zgomot – de exemplu după un concert sau după ascultarea muzicii foarte tare în căști – copiii pot experimenta episoade temporare de pierdere a auzului. Chiar dacă auzul pare să revină la normal, aceste episoade pot produce leziuni la nivelul urechii interne.

Infecțiile urechii, un risc mai puțin cunoscut

Utilizarea îndelungată a căștilor intraauriculare poate favoriza și apariția infecțiilor. Un caz relatat de presa internațională descrie situația unui adolescent care a ajuns la spital după ce a observat că nu mai aude bine cu o ureche. Medicii au descoperit o infecție extinsă până la osul mastoidian, asociată folosirii zilnice și prelungite a căștilor.

Specialiștii explică faptul că introducerea frecventă a căștilor în canalul auditiv creează un mediu cald și umed, favorabil dezvoltării bacteriilor și fungilor. Riscul crește atunci când căștile sunt purtate multe ore, sunt utilizate de mai multe persoane sau nu sunt curățate regulat.

Volumul și durata expunerii, factori decisivi

Mulți adolescenți cred că pericolul apare doar atunci când muzica este extrem de puternică. În realitate, riscul depinde atât de intensitatea sunetului, cât și de durata expunerii. Organizația Mondială a Sănătății consideră că un nivel de aproximativ 85 de decibeli poate fi tolerat în siguranță timp de opt ore. Peste acest prag, timpul de expunere sigur scade rapid.

Astfel, la 88 de decibeli expunerea recomandată este de aproximativ patru ore, la 94 de decibeli de doar o oră, iar la 100 de decibeli riscul apare după aproximativ 15 minute. În multe situații, căștile pot atinge sau chiar depăși aceste niveluri, mai ales atunci când utilizatorul încearcă să acopere zgomotul din jur.

Reguli simple pentru protejarea auzului

Medicii recomandă părinților și copiilor o regulă simplă pentru reducerea riscului: regula 60/60. Aceasta presupune ascultarea muzicii la maximum 60% din volumul dispozitivului și limitarea sesiunilor de utilizare la cel mult 60 de minute consecutive, urmate de pauze.

Tipul de căști folosit poate face, de asemenea, diferența. Căștile intraauriculare sunt populare, dar izolează mai puțin zgomotul exterior, ceea ce determină utilizatorii să crească volumul. Căștile care acoperă urechea sau cele dotate cu tehnologie de anulare a zgomotului pot reduce nevoia de a asculta la intensitate mare.

Părinții pot lua și alte măsuri preventive, precum activarea limitatorului de volum pe telefon sau tabletă și încurajarea unor pauze regulate. Discuțiile deschise despre sănătatea auzului sunt considerate esențiale, la fel ca educația privind protecția pielii sau siguranța în trafic.

Căștile ca refugiu emoțional pentru adolescenți

Pentru mulți tineri, căștile nu sunt doar un accesoriu tehnologic, ci și o modalitate de a crea o „bulă” personală într-un mediu aglomerat sau stresant. Psihologii spun că muzica sau sunetele familiare îi pot ajuta să se relaxeze, să se concentreze sau să se simtă mai puțin expuși în spații zgomotoase.

În astfel de situații, specialiștii recomandă evitarea interdicțiilor stricte și încurajarea dialogului despre motivele pentru care copiii folosesc căștile. Stabilirea unor momente fără căști, în special în timpul activităților de familie sau al conversațiilor, poate contribui la un echilibru sănătos.

Când este necesar un test de auz

Dacă părinții observă că un copil nu răspunde atunci când este strigat din altă cameră, cere frecvent repetarea unor informații sau ascultă muzică la volum ridicat încât aceasta se aude și în exteriorul căștilor, medicii recomandă un consult ORL. În urma evaluării, specialistul poate indica efectuarea unei audiograme, test care măsoară capacitatea auditivă.

Audiograma este o investigație simplă și nedureroasă, care durează, de obicei, între 10 și 20 de minute. Copilul poartă căști speciale și semnalează momentul în care percepe anumite sunete sau tonuri. Testul poate identifica modificări ale auzului înainte ca acestea să devină evidente în viața de zi cu zi.

În România, audiograma poate fi realizată în cabinete ORL, spitale sau centre de audiologie. În mediul privat, costul unei astfel de investigații variază, în general, între 100 și 300 de lei, în funcție de clinică și de tipul testării.