Parlamentul a adoptat legea care recunoaște pentru prima dată femicidul în România

Parlamentul României a adoptat, cu o majoritate covârșitoare, proiectul de lege care introduce pentru prima dată în legislația națională termenul de „femicid”, un concept menit să reflecte dimensiunea specifică a violenței extreme îndreptate împotriva femeilor. Inițiativa legislativă a fost votată în Camera Deputaților cu 284 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă”, două abțineri și două opțiuni „nu votez”, în condițiile în care la ședința de plen au fost prezenți 289 de parlamentari.

Proiectul urmează să fie transmis președintelui României, Nicușor Dan, pentru promulgare, etapă necesară pentru intrarea în vigoare a noilor prevederi.

Vot masiv în Camera Deputaților

Dezbaterile și votul final asupra proiectului de lege au avut loc în aceeași zi, inițiativa fiind caracterizată de susținători drept una dintre cele mai larg sprijinite propuneri legislative din actuala legislatură. Deputata PSD Silvia Mihalcea, una dintre cele opt inițiatoare, a subliniat în deschiderea discuțiilor importanța momentului parlamentar.

Potrivit acesteia, proiectul nu introduce o nouă infracțiune distinctă în Codul Penal, însă aduce o clarificare conceptuală și juridică asupra fenomenului violenței letale îndreptate în mod disproporționat împotriva femeilor. Mihalcea a precizat că viața unei femei nu este mai valoroasă decât cea a unui bărbat, însă realitatea statistică arată că victimele acestui tip de violență sunt, în majoritate covârșitoare, femei.

22:00 • ACTUALITATE

Artistul Nicolae Botgros a ieșit din funcția de deputat PAS. Care este motivul

13:07, 20.03.2026 • ACTUALITATE

Avem buget după dezbateri maraton. Cum se împart banii (VIDEO)

Inițiativa legislativă vine într-un context social tensionat, în care datele privind agresiunile grave și crimele din mediul familial au generat dezbateri intense în spațiul public.

Presiunea societății civile și a victimelor

Alina Gorghiu, deputată PNL și co-inițiatoare a proiectului, a explicat că adoptarea legii este rezultatul presiunii constante exercitate de organizațiile neguvernamentale, de societatea civilă și de victimele care au ales să vorbească public despre experiențele lor.

În opinia acesteia, femicidul nu reprezintă un act izolat sau spontan, ci rezultatul unui proces de violență repetată, tolerată în timp în mediul familial sau comunitar. Legea este menită să transmită un semnal clar privind necesitatea recunoașterii fenomenului și a intervenției mai ferme din partea statului.

Citeşte şi: Paradox la vot. Unul dintre iniţiatorii legii femicidului s-a abţinut la votul în Parlament… din greşeală

În plenul Camerei Deputaților au fost invocate și exemple recente de cazuri de violență extremă, considerate ilustrative pentru dimensiunea problemei. Deputata UDMR Éva Csép a relatat un caz petrecut în județul Mureș, unde o femeie a fost ucisă de soțul ei în urma unui conflict familial. Ea a argumentat că astfel de fapte nu trebuie catalogate drept simple „tragedii de familie”, ci ca manifestări ale violenței împotriva femeilor, fenomen cu caracter sistemic.

Date statistice și realități sociale

În timpul dezbaterilor au fost prezentate și date privind amploarea fenomenului. Deputatul UDMR Csoma Botond a arătat că aproximativ 60 de femei sunt ucise anual în România, ceea ce înseamnă, în medie, cinci victime pe lună. Alte analize citate în spațiul public indică faptul că, în anul 2025, la fiecare trei zile un bărbat a încercat să omoare o femeie.

Senatoarea USR Cynthia Păun a atras atenția asupra faptului că, pentru multe femei, locuința personală poate deveni un spațiu mai periculos decât mediul public. Ea a subliniat că pericolul provine adesea din relații care ar trebui să ofere siguranță, dar care se transformă în surse de teamă și insecuritate.

Aceasta a precizat că noua lege obligă statul să recunoască oficial fenomenul și să adopte măsuri mai coerente de prevenire și intervenție, chiar dacă efectele nu vor fi imediate.

Critici și rezerve exprimate în plen

În cadrul dezbaterilor au fost formulate și poziții critice sau rezervate. Deputata AUR Ramona Bruynseels a declarat că proiectul reprezintă un pas înainte, însă a subliniat necesitatea unei abordări mai largi privind protecția cetățenilor și sprijinul social acordat familiilor aflate în dificultate.

Ea a ridicat problema siguranței financiare și sociale a populației, sugerând că tensiunile economice pot contribui la apariția conflictelor familiale. Totodată, a cerut o mai mare coerență în politicile publice menite să reducă presiunile cotidiene asupra oamenilor.

Și deputata S.O.S România Verginia Vedinaș a afirmat că fenomenul violenței domestice a fost mult timp neglijat de autorități, considerând că proiectul, deși imperfect, merită susținut pentru potențialul său de a diminua amploarea tragediilor.

Solidaritate și responsabilitate socială

Dezbaterile au inclus intervenții și din partea unor deputați bărbați, care au pledat pentru solidaritate și implicare socială. Deputatul UDMR Hajdu Gábor a spus că a cunoscut direct victime ale violenței domestice și că fenomenul nu trebuie tratat ca o problemă abstractă.

El a subliniat că societatea are tendința de a reacționa insuficient în fața unor astfel de situații, victimele fiind adesea lăsate fără sprijin. În opinia sa, problema nu a fost exclusiv lipsa unor instrumente legislative, ci și reacția tardivă sau ineficientă a autorităților și comunităților.

Ce prevede proiectul de lege

Proiectul, depus în Parlament la sfârșitul lunii octombrie 2025, definește femicidul drept uciderea intenționată a unei femei sau moartea acesteia ca urmare a unor practici violente care produc vătămări, indiferent dacă agresorul este membru al familiei sau o terță persoană.

Inițiativa introduce circumstanțe agravante în cazul omorului calificat, atunci când fapta este comisă asupra fostului soț sau soție, partenerului ori concubinului sau atunci când este motivată de factori de gen, de divorț, refuzul unei căsătorii sau de răzbunare.

Proiectul prevede și măsuri suplimentare, precum colectarea și publicarea anuală a datelor privind femicidul și violențele care îl preced, inclusiv informații despre relația dintre victimă și agresor.

De asemenea, sunt introduse prevederi referitoare la protecția copiilor rămași orfani în urma unor astfel de crime, aceștia fiind recunoscuți ca victime directe și beneficiind de măsuri imediate de ocrotire. Pedepsele sunt agravate în situațiile în care violența are loc în prezența minorilor.

Inițiativa legislativă include și componenta educațională, prin promovarea în școli a temelor legate de egalitatea de gen, relațiile non-violente și prevenirea agresiunilor.

După promulgare, faptele încadrate ca femicid vor fi sancționate la fel ca omorul calificat, cu pedepse cuprinse între 15 și 25 de ani de închisoare sau cu detenție pe viață.