Sectorul piscicol din România, în cădere. Importurile au ajuns la aproape 500 de milioane de euro

În timp ce la nivel mondial industria pescuitului și a acvaculturii cunoaște o expansiune fără precedent, România se îndepărtează tot mai mult de perioada în care era un producător important de pește. Datele recente arată un contrast puternic între dinamica globală și evoluția internă, unde producția a scăzut constant în ultimele decenii.

Potrivit unei analize realizate de Our World in Data, creșterea cererii globale de pește și fructe de mare a dus la o dezvoltare accelerată a acvaculturii, în timp ce România a înregistrat un regres semnificativ atât în sectorul fermelor piscicole, cât și în pescuitul tradițional.

Cererea globală, în continuă creștere

La nivel global, consumul de pește a crescut constant în ultimele 50 de ani, pe fondul creșterii populației și al schimbării obiceiurilor alimentare. Dacă populația lumii s-a dublat în această perioadă, consumul mediu pe cap de locuitor s-a dublat, iar producția totală de pește și fructe de mare a crescut de patru ori.

Un rol esențial în această evoluție îl are acvacultura, adică creșterea peștilor în medii controlate. Dacă în anii 1960 aceasta era o activitate marginală, cu doar câteva milioane de tone produse anual, în prezent a devenit principala sursă de pește la nivel mondial.

În 2023, producția din acvacultură a ajuns la aproximativ 127 de milioane de tone, depășind capturile din mediul natural, care s-au situat la 88 de milioane de tone. Cele mai mari volume provin din Asia de Est și regiunea Pacificului, care concentrează o mare parte a producției globale.

România, pe un trend descendent

În contrast cu evoluția globală, România a înregistrat o scădere constantă a producției de pește. În anii 1960, producția din acvacultură era de aproximativ 13.700 de tone, iar în 2023 a ajuns la 11.200 de tone.

Situația a fost însă mult mai favorabilă în perioada comunistă și imediat după 1990, când producția depășea 50.000 de tone. Ulterior, sectorul a intrat pe un trend descendent, ajungând la un minim de aproximativ 8.000 de tone în 2014.

Deși a existat o revenire temporară în anii 2015-2016, când producția a urcat la circa 13.000 de tone, scăderea a continuat în anii următori, până la nivelul actual.

Pescuitul, afectat de restructurări și reguli stricte

Declinul nu s-a limitat la acvacultură. Și pescuitul a urmat o evoluție similară. Dacă în 1960 România producea aproximativ 24.300 de tone de pește din capturi, în 2023 această cantitate a scăzut la doar 6.613 tone.

La finalul anilor 1990, capturile depășeau 200.000 de tone, în special din Marea Neagră. Ulterior, însă, o parte importantă a flotei de pescuit a fost vândută sau scoasă din uz, iar schimbările legislative și noile reglementări au redus atractivitatea sectorului.

Aceste transformări au contribuit la diminuarea capacității de producție și la pierderea competitivității pe piața internațională.

Dependență tot mai mare de importuri

Pe fondul scăderii producției interne, România a devenit din ce în ce mai dependentă de importuri. În prezent, țara importă peste 100.000 de tone de pește și produse din pește, de aproximativ zece ori mai mult decât exportă.

Producția internă acoperă doar 13% din consumul total, ceea ce plasează peștele printre produsele agroalimentare cu cel mai redus grad de autoaprovizionare.

Datele Institutului Național de Statistică arată că, în ultimii ani, consumul de pește al românilor s-a menținut relativ constant, între 6,4 și 6,5 kilograme pe cap de locuitor anual, echivalentul a aproximativ 122.000 de tone.

În același timp, valoarea importurilor de pește și produse derivate se apropie de 500 de milioane de euro.

Sectorul piscicol, printre cele mai vulnerabile

După orez, unde gradul de autoaprovizionare este de aproximativ 8%, peștele și produsele din pește reprezintă categoria agroalimentară de bază cu unul dintre cele mai scăzute niveluri de acoperire din producția internă.

Această situație evidențiază vulnerabilitatea sectorului piscicol românesc, în contextul în care cererea se menține constantă, iar producția locală nu reușește să țină pasul.

Autoritățile încearcă să inverseze această tendință. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat planuri pentru dezvoltarea acvaculturii în România. În acest sens, a fost semnat un memorandum de înțelegere care vizează extinderea exporturilor de produse agroalimentare către China, inclusiv din sectorul piscicol.