Guvernul a găsit soluția pentru a atrage până la 15 miliarde de lei

Statul român ar putea obține între aproximativ 9,5 și 15 miliarde de lei din vânzarea unor pachete minoritare suplimentare de acțiuni la companiile Hidroelectrica și Romgaz, precum și din listarea la Bursa de Valori București a CEC Bank, potrivit unor recomandări formulate în cadrul aparatului de lucru al vicepremierului Oana Gheorghiu. Estimările sunt prezentate ca scenarii orientative, în funcție de structura finală a ofertelor, momentul realizării tranzacțiilor și condițiile de piață. Documentul a fost discutat în ședința de ieri a Guvernului.

Documentele analizate la nivel guvernamental propun utilizarea pieței de capital ca mecanism central pentru atragerea de resurse bugetare și pentru reorganizarea portofoliului de companii de stat. În această structură, sunt avute în vedere două direcții principale de intervenție: listarea inițială a unor companii care în prezent nu sunt tranzacționate și reducerea parțială a participațiilor statului în companii deja listate, prin operațiuni de piață.

În prima categorie se află CEC Bank, instituție de credit deținută integral de stat prin Ministerul Finanțelor. Pentru aceasta este propusă lansarea unei oferte publice inițiale sub formă de ofertă mixtă, care ar include atât acțiuni nou emise, cât și acțiuni din participația existentă a statului. În urma operațiunii, statul ar urma să își mențină controlul majoritar asupra băncii.

Evaluarea utilizată ca reper în analiză indică un nivel de aproximativ 5,4 miliarde lei pentru CEC Bank, pe baza estimărilor realizate la nivelul instituțiilor implicate în administrarea participațiilor statului. Dimensiunea finală a ofertei ar urma să fie stabilită în urma unui studiu de fezabilitate, care ar include analiza cererii potențiale din partea investitorilor instituționali, structura optimă de capital post-listare și calendarul de acces pe piață.

Exclusiv

19:00, 01.04.2026 • Puterea Tv

Lacul Vidraru revine la viață: Hidroelectrica începe umplerea controlată a acumulării

12:24, 26.03.2026 • Energie

Nemții câștigă un contract uriaș la Porțile de Fier I

În cazul CEC Bank, documentul menționează și necesitatea unei ajustări instituționale semnificative, în contextul rolului pe care banca îl are în implementarea unor programe guvernamentale și în acordarea de finanțări cu caracter preferențial. Este consemnat faptul că listarea ar implica o disciplinare mai strictă a activității comerciale și o delimitare mai clară între funcția de bancă comercială și eventuale utilizări ca instrument de politică publică. Această schimbare este tratată ca element structural al procesului de listare.

În sectorul energetic, analiza vizează Hidroelectrica și Romgaz, ambele companii listate deja la bursă, unde statul deține participații majoritare. Pentru aceste societăți este propusă reducerea suplimentară a deținerilor prin oferte de tip secundar sau prin mecanisme de piață accelerate, fără modificarea poziției de control a statului.

Pentru Hidroelectrica, unde statul deține aproximativ 80% din capital, este propusă vânzarea unui pachet cuprins între 5% și 10%. În funcție de prețul de piață și de momentul tranzacției, veniturile potențiale sunt estimate între 3,1 și 6,2 miliarde lei. Documentul tratează această operațiune ca fiind fezabilă în condițiile menținerii controlului statului și ale existenței unei cereri consistente din partea investitorilor instituționali.

Pentru Romgaz, cu o participație de aproximativ 70% deținută de stat, este avută în vedere o reducere de 5% până la 7% din capitalul social. Estimările privind încasările se situează între 2,2 și 3,1 miliarde lei, în funcție de structura ofertei și de condițiile de piață. Și în acest caz, menținerea controlului statului este prezentată ca premisă a operațiunii.

Documentul include recomandarea demarării imediate a unor studii de fezabilitate atât pentru CEC Bank, cât și pentru Hidroelectrica și Romgaz. Aceste studii ar urma să stabilească dimensiunea finală a ofertelor, calendarul optim de implementare și mecanismele de piață utilizate, inclusiv posibilitatea utilizării Accelerated Book Building sau a altor structuri de ofertă adaptate lichidității pieței.

În ansamblu, cele trei companii sunt tratate ca elemente centrale ale unei etape de mobilizare de capital prin piața de capital, cu impact direct asupra bugetului de stat și asupra structurii de proprietate a unor active strategice. În scenariile agregate prezentate, valoarea totală a resurselor care ar putea fi atrase din aceste operațiuni este estimată la intervalul menționat de 9,5 – 15 miliarde lei.

Dincolo de aceste trei entități, analiza include și alte companii aflate în diferite stadii de pregătire pentru listare sau restructurare, între care Poșta Română, Administrația Porturilor Maritime Constanța, Salrom și mai multe companii din sectorul de apărare. Acestea sunt încadrate în categorii distincte de prioritate, în funcție de performanța financiară, relevanța strategică și constrângerile juridice existente.

Pentru o parte dintre aceste companii sunt menționate condiții prealabile obligatorii, precum realizarea de audituri independente, clarificarea regimului juridic al activelor, finalizarea unor procese de reorganizare sau ajustări legislative în domenii specifice. În alte cazuri, listarea este considerată posibilă doar pe termen mediu, în funcție de evoluția pieței și de rezolvarea unor blocaje instituționale sau juridice.

Analiza introduce și o structură conceptuală privind rolul statului în economie, prin separarea acestuia în trei funcții distincte: funcția de acționar, funcția de definire a politicilor publice sectoriale și funcția de intervenție în restructurarea companiilor. Această separare este utilizată ca bază pentru clasificarea companiilor și pentru stabilirea tipului de intervenție aplicabil fiecăreia.

În ceea ce privește implementarea, documentul prevede o etapizare a procesului decizional, începând cu mandatul pentru studii de fezabilitate și continuând cu decizii individuale de listare sau vânzare, în funcție de rezultatele analizelor tehnice și de condițiile de piață. Structura finală a fiecărei operațiuni ar urma să fie stabilită împreună cu intermediari autorizați, în conformitate cu reglementările pieței de capital și cu cerințele de transparență aplicabile emitenților și statului ca acționar.