Ultima șansă pentru banii UE: Ministrul Pîslaru răspunde la patru întrebări-cheie despre miliardele care riscă să fie pierdute

România mai are de încasat 10,6 miliarde de euro din PNRR, însă eliberarea banilor depinde de închiderea unor restanțe majore în următoarele luni. Într-un răspuns la interpelarea deputatului Mirela Elena Adomnicăi, ministrul Investițiilor și Proiectele Europene, Dragoș Pîslaru, arată că Guvernul a fost forțat să elimine investițiile fără șanse de finalizare și să simplifice radical controalele pentru a evita pierderea fondurilor.

Documentul indică blocaje persistente în numirea conducerilor la companii de stat precum Hidroelectrica, CFR sau Metrorex și confirmă că ultima cerere de plată va fi cea mai dificilă, acumulând 151 de jaloane și ținte. Pentru a debloca procesul, MIPE a trecut la verificări prin eșantion și a mutat proiectele avansate de pe împrumut pe granturi nerambursabile, fixând data de 31 august 2026 ca termen ultim și irevocabil pentru implementarea fizică a proiectelor.

Mai jos vă prezentăm răspunsurile la cele patru întrebări puse de deputatul Adomnicăi și răspunsurile date de ministrul Pîslaru.

1. Care este stadiul actual al implementării fiecărui jalon din PNRR și care sunt întârzierile exacte?

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021, prin care a fost aprobată evaluarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), astfel cum a fost modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 17 noiembrie 2025, valoarea totală a PNRR se ridică la 21.410.527.593 euro. Din această sumă, 13.566.055.514 euro reprezintă finanțare nerambursabilă, iar 7.844.472.079 euro constituie finanțare rambursabilă.

08:28, 17.04.2026 • Dezvăluiri

Dragoș Pîslaru, ministrul „spion” al lui Bolojan din …SUA

21:38, 03.04.2026 • POLITICĂ

Dragoș Pîslaru trage un semnal de alarmă: Stabilitatea Guvernului, esențială pentru PNRR

România a primit în total suma de 10.722.201.578 euro (din care 6.402.360.157 euro pentru componenta de asistență financiară nerambursabilă și 4.319.841.421 euro pentru componenta de asistență financiară rambursabilă), sumă care include prefinanțarea și sumele încasate pentru Cererea de plată nr. 1, pentru Cererea de plată nr. 2, parțial pentru Cererea de plată nr. 3, aproximativ 50,08% din valoarea PNRR.

În contextul adaptării planului la constrângerile de implementare și al maximizării absorbției fondurilor disponibile până la termenul limită al Mecanismului de Redresare și Reziliență, a fost necesară și restructurarea calendarului cererilor de plată.

În acest context, numărul cererilor de plată care urmează a fi transmise Comisiei Europene a fost redus la trei, depunerea acestora fiind condiționată de îndeplinirea corespunzătoare a jaloanelor și țintelor asumate de România prin PNRR. Totodată, pentru accelerarea implementării și creșterea șanselor de absorbție integrală a fondurilor, un număr semnificativ de jaloane și ținte au fost devansate în cadrul cererii de plată nr. 4, în vederea asigurării unei distribuții mai echilibrate a acestora și a unui calendar de implementare mai realist pentru etapele finale ale PNRR.

Conform noii Decizii de punere în aplicare a Consiliului, România are un număr total de 6 cereri de plată, iar ultimele 2 cereri de plată (CP 5 și CP 6) se vor transmite în anul 2026, cererea de plată finală având ca termen maxim de transmitere data de 30.09.2026. Cererea de plată nr. 5 va conține un număr de 28 ținte și jaloane aferente componentei de asistență financiară nerambursabilă, având o valoare brută de 1.183.352.246 euro, iar cererea de plată 6 va avea un număr de 151 ținte și jaloane ce corespund atât componentei de asistență financiară nerambursabilă, cât și celei rambursabile, cu o valoare brută de 8.825.129.653 euro.

România mai are de încasat de la Comisia Europeană suma de 10.688.326.015 euro, reprezentând diferența dintre valoarea PNRR renegociat și valoarea încasată până în prezent.

În ceea ce privește jaloanele aflate în întârziere, vă comunicăm că acestea sunt o parte dintre cele care au făcut obiectul cererii de plată nr. 3 (CP3), după cum urmează:

• Jalonul 440 – Operaționalizarea grupului operativ din cadrul Centrului Guvernului pentru coordonarea și monitorizarea politicilor de guvernanță corporativă (330.342.263 euro grant) a fost îndeplinit și închis la 27.11.2025, prin publicarea în Monitorul Oficial a deciziilor de numire a conducerii Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanței Întreprinderilor Publice. (CR/I Secretariatul General al Guvernului)

• Jalonul 121 – Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor de stat din sectorul energetic (227.936.161 euro grant) este în mare parte implementat. Ministerul Energiei a finalizat majoritatea procedurilor de selecție și numire pentru conducerile companiilor din subordine. Persistă câteva situații punctuale nefinalizate, respectiv: Hidroelectrica — 2 poziții de directori, CE Oltenia — 2 poziții de directori, EUROTEST — 1 membru în consiliul de administrație, Oil Terminal — 1 membru în consiliul de administrație. (CR/I Ministerul Energiei)

• Jalonul 215 – Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale (231.239.584 euro grant) a înregistrat un progres decisiv, Curtea Constituțională respingând la 18.02.2026 sesizarea de neconstituționalitate. Comisia Europeană a fost informată asupra deciziei. După promulgarea și publicarea legii în Monitorul Oficial, coordonatorul de reforme și investiții a actualizat documentația aferentă (cover note), iar MIPE, în calitate de coordonator național, a transmis Comisiei o scrisoare privind îndeplinirea elementelor esențiale ale reformei, în vederea analizării posibilității rambursării integrale a valorii suspendate. (CR/I Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale)

• Jalonul 79 – Selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație pentru C.N.A.I.R., C.N.I.R., C.F.R., Metrorex și C.F.R. Călători (19.851.718 euro împrumut) se află în curs de implementare. Indicatorii de performanță pentru membrii consiliului de administrație al C.N.I.R. au fost prezentați, iar procedurile de selecție pentru toate companiile vizate sunt în desfășurare, însă nu au putut fi finalizate în termenul prevăzut. (CR/I Ministerul Transporturilor și Infrastructurii).

Cererea de plată nr. 3 și Cererea de plată nr. 4 se află în prezent în proces de evaluare. În funcție de observațiile care vor fi transmise de Comisia Europeană la finalizarea evaluării CP 3, precum și a CP 4, depusă de MIPE la data de 19 decembrie 2025, vor fi disponibile informații suplimentare.

În vederea asigurării transparenței și a informării publice, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a dezvoltat un instrument digital de tip dashboard, accesibil public pe pagina PNRR „Tablou de bord – Vizualizare Dashboard Fonduri PNRR România”, care permite monitorizarea în timp real a progresului fizic și financiar al fiecărui proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, disponibil la următorul link: https://mfe.gov.ro/pnrr-dashboard/.

Dashboard-ul integrează, într-un format unitar și accesibil, informații esențiale privind structura PNRR, stadiul de implementare tehnic și cel financiar, entitățile responsabile de implementarea proiectelor, sursele de finanțare și utilizarea fondurilor, precum și alinierea acestora la obiectivele strategice ale României. Instrumentul include reprezentări grafice care permit atât o imagine de ansamblu, cât și analize detaliate, în funcție de necesități.

2. Ce plan de urgență a elaborat Guvernul pentru a evita pierderea tranșelor de finanțare?

Planul revizuit include 66 de reforme și 120 de investiții, structurate în 16 componente, cu un total de 385 de jaloane și ținte, reflectând adaptarea planului la condițiile reale de implementare și la necesitatea asigurării absorbției integrale a fondurilor disponibile.

Pentru utilizarea eficientă a componentei de fonduri nerambursabile a fost identificată necesitatea reducerii nivelului indicatorilor/bugetului aferent investițiilor, precum și eliminarea unor investiții care prezentau risc ridicat de neimplementare.

În vederea reducerii deficitului bugetar, s-a urmărit menținerea în cadrul PNRR doar a investițiilor care prezintă premise reale de implementare în termenul de eligibilitate, reducând astfel riscul de neutilizare a fondurilor alocate. Totodată, au fost întreprinse demersuri pentru maximizarea gradului de absorbție a componentelor de grant, în vederea utilizării eficiente și integrale a resurselor financiare disponibile. În urma renegocierii PNRR, investițiile din componenta de împrumut care se aflau în stadii avansate de implementare au fost mutate în componenta de grant pentru asigurarea fluxurilor financiare necesare implementării acestora, concomitent cu reducerea și/sau eliminarea investițiilor atât din componenta de grant, cât și din componenta de împrumut care nu înregistrau progres fizic și care nu aveau șanse de finalizare la termenul final de implementare, 31 august 2026.

Totodată, în vederea simplificării și reglementării unitare a cadrului instituțional și financiar general aplicabil fondurilor europene în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), MIPE, în calitate de coordonator național, a efectuat modificări și completări ale legislației, după cum urmează:

• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2025 pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării investițiilor finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență și din fonduri publice naționale, cu modificările și completările ulterioare, prin care au fost reglementate măsuri corective ferme și imediate, precum modalitatea de ajustare a contractelor de finanțare încheiate astfel încât acestea să se încadreze în anvelopa financiară renegociată a PNRR și instituirea unui control riguros, centralizat și transparent al cheltuielilor publice aferente proiectelor de infrastructură finanțate din surse europene printr-un set de măsuri structurate, menite să restabilească disciplina bugetară și să prioritizeze investițiile în funcție de maturitate și sustenabilitate financiară;

• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2025 privind unele măsuri pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României, precum și pentru completarea unor acte normative, act normativ care reglementează asigurarea unui cadru legal clar, coerent și rapid pentru gestionarea și implementarea fondurilor europene din PNRR, în condițiile unui context de riscuri fiscale și supracontractare a proiectelor;

• Ordinul ministrului investițiilor și proiectelor europene nr. 5832/2025 pentru modificarea Ordinului ministrului investițiilor și proiectelor europene nr. 372/2024 privind aprobarea modalității de derulare a procedurii de achiziție pentru atribuirea contractelor de furnizare de produse, prestare de servicii, execuție de lucrări finanțate din fondurile externe nerambursabile și rambursabile aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență, alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, aplicabilă beneficiarilor privați care nu au obligația respectării prevederilor legale aplicabile în domeniul achizițiilor publice;

• Ordonanța Guvernului nr. 3/2026 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2022 privind prevenirea, verificarea și constatarea neregulilor/dublei finanțări, a neregulilor grave apărute în obținerea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora și recuperarea creanțelor rezultate;

• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2023 privind instituirea unor măsuri de simplificare și digitalizare pentru gestionarea fondurilor europene aferente Politicii de coeziune 2021-2027, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, prin care se simplifică procesul de verificare a achizițiilor publice, precum și a verificărilor procedurii de atribuire a contractelor de produse/prestare de servicii/execuție de lucrări finanțate din fondurile externe nerambursabile și rambursabile aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență, aplicabilă beneficiarilor privați, pe baza unei metodologii, precum și realizarea verificărilor aferente cererilor de transfer transmise de beneficiari în cadrul PNRR pe baza unei analize de risc;

• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2026 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1.106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, prin care se reglementează prelungirea perioadei de implementare a proiectelor finanțate prin PNRR până la data de 31 august 2026 inclusiv, iar pentru jaloanele și țintele aferente cererii de plată nr. 5, prelungirea duratei contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare nu poate depăși data de 31 mai 2026 inclusiv.

În plus, în vederea simplificării și reducerii duratei de verificare a achizițiilor publice și a celor efectuate de beneficiarii privați, precum și a duratei verificării cererilor de transfer transmise de beneficiari, MIPE, în calitate de coordonator național al PNRR, a realizat modificarea legislației prin introducerea posibilității efectuării de verificări ex-post prin aplicarea unei metodologii de eșantionare a procedurilor de achiziții publice și a celor efectuate de beneficiarii privați, precum și realizarea de verificări aferente cererilor de transfer transmise de beneficiari pe baza unei analize de risc ce face obiectul Instrucțiunii nr. 20/09.03.2026.

Prin modificările legislative au fost create premisele pentru o implementare mai eficientă și mai predictibilă a investițiilor, fiind eliminate blocajele procedurale identificate în etapele inițiale ale PNRR. Aplicarea acestor măsuri este monitorizată de MIPE, în colaborare cu autoritățile responsabile de implementare, în baza unor calendare asumate și a unor responsabilități instituționale clar definite.

3. Cum se coordonează între ministere și instituțiile implicate pentru accelerarea proiectelor întârziate?

În conformitate cu prevederile art. 3 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2021, privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) are calitatea de coordonator național pentru elaborarea, negocierea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și controlul fondurilor acordate în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență.

În exercitarea rolului de coordonator național, MIPE colaborează strâns cu ministerele de linie care dețin rolul de coordonatori de reforme și/sau investiții, acestea fiind responsabile de implementarea efectivă a reformelor și investițiilor din PNRR.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) din actul normativ mai sus menționat, MIPE coordonează implementarea și gestionarea fondurilor europene în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare potrivit Regulamentului financiar și, în acest sens, colaborează cu Ministerul Finanțelor, respectiv cu toți coordonatorii de reforme și/sau investiții, în vederea asigurării unui management eficient al acestora, precum și cu alte entități implicate pentru implementarea/auditarea/controlul fondurilor aferente PNRR.

În vederea accelerării implementării PNRR și a evitării riscului de pierdere a fondurilor europene aferente exercițiului financiar actual, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a adoptat o serie de măsuri concrete, cu impact direct asupra calendarului de implementare și a eficientizării procedurilor administrative. Coordonarea între ministere și instituțiile implicate pentru accelerarea proiectelor întârziate din cadrul PNRR se realizează printr-un mecanism instituțional structurat și prin instrumente operaționale de lucru constant.

Un rol central îl are Comitetul Interministerial de Coordonare (CIC) care asigură alinierea strategică și luarea deciziilor la nivel înalt. În cadrul întâlnirii au fost analizate stadiile țintelor și jaloanelor aferente cererilor de plată ce urmează a fi transmise în cursul acestui an (cererea de plată nr. 5 și cererea de plată nr. 6), precum și asigurarea caracterului ireversibil al reformelor și investițiilor finanțate prin PNRR.

Pe lângă acest cadru decizional, coordonarea este susținută prin:

• Elaborarea și promovarea de note de guvern, care facilitează adoptarea rapidă a măsurilor necesare deblocării proiectelor;

• Organizarea de întâlniri periodice între coordonatorul național al PNRR și coordonatorii de reforme și/sau investiții, în vederea monitorizării progresului și soluționării blocajelor punctuale;

• Asigurarea unei coordonări metodologice continue, prin îndrumări, clarificări și suport tehnic acordat instituțiilor responsabile.

4. Există evaluări publice detaliate privind impactul financiar al acestor întârzieri asupra bugetului României și asupra capacității de implementare a proiectelor strategice?

Numărul redus al cererilor de finanțare aflate în evaluare sau care urmează să fie evaluate în anul 2026 reprezintă o măsură de prudență administrativă; toate proiectele care se află deja în faza de execuție fiind singura modalitate prin care România poate garanta atingerea țintelor și jaloanelor asumate. Această succesiune logică a etapelor asigură coordonatele necesare pentru respectarea termenului limită de august 2026 pentru finalizarea plăților și a implementării fizice.

Mai mult, MIPE pregătește cadrul legal pentru închiderea PNRR în linie cu directivele Comisiei Europene. Având în vedere apropierea termenelor-limită pentru implementarea investițiilor/reformelor prevăzute în cadrul PNRR, Comisia Europeană a elaborat un set de orientări adresate statelor membre privind aspectele operaționale aferente fazei finale de implementare și procesului de închidere a Mecanismului de Redresare și Reziliență. Aceste orientări au ca obiectiv sprijinirea autorităților naționale în gestionarea etapelor finale ale PNRR, astfel încât să fie asigurate atât implementarea integrală a reformelor și investițiilor asumate, cât și finalizarea corespunzătoare a procedurilor administrative și financiare aferente.

În acest context, MIPE, în calitate de coordonator național al PNRR, va pregăti cadrul operațional necesar pentru finalizarea PNRR, în linie cu orientările Comisiei Europene.