Schimbare de ton la BNR: de ce „liniștea” din ianuarie a devenit „alarmă energetică” în aprilie

Minuta Consiliului de Administrație al BNR care a avut loc în data de 7 aprilie dezvăluie o îngrijorare profundă față de noul context geopolitic, care a transformat energia dintr-un factor de stabilitate într-un „motor” al scumpirilor în trimestrul II 2026. Cu o creștere economică firavă de doar 0,2% și o inflație care refuză să mai scadă conform planului, Banca Centrală semnalează că perioadele de acalmie financiară au fost înlocuite de „creșteri ample” ale randamentelor titlurilor de stat și de o volatilitate ridicată, forțând o regândire a strategiei de combatere a prețurilor.

Chiar dacă șefii Băncii Centrale au decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%, precum și a celorlalte instrumente monetare, tonul general al documentului sugerează o schimbare de accent: de la o economie aflată pe o traiectorie de ajustare lentă, la una expusă unor riscuri externe mai intense și mai imprevizibile.

Inflația scade, dar iese din prognoză

În primele luni ale anului 2026, inflația anuală a continuat să se reducă gradual, coborând la 9,31% în februarie, de la 9,69% în decembrie 2025. Totuși, BNR atrage atenția că această evoluție nu mai este pe deplin aliniată cu scenariul anterior.

”Rata anuală a inflației va crește și se va menține în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele evidențiate în prognoza pe termen mediu din februarie 2026, care anticipa că dinamica inflației va ajunge la 9,8 la sută în iunie, dar va cunoaște în trimestrul următor o corecție descendentă abruptă pe fondul unor efecte de bază, și se va reduce apoi gradual până la 3,9 la sută în decembrie 2026 și la 2,9 la sută la finele anului 2027”, se spune în document.

22:17, 15.04.2026 • ECONOMIE

Economia „în așteptare”: România își pansează rănile externe, dar refuză să schimbe tratamentul

19:00, 11.04.2026 • ECONOMIE

„Fondul de rezervă a fost tocat pe nimic”. Avertisment dur privind situația bugetară a României

Această formulare reprezintă o diferență importantă față de ianuarie, când inflația era descrisă ca fiind încă ridicată, dar în scădere lentă și relativ previzibilă.

Șocul energetic din Orientul Mijlociu schimbă contextul macroeconomic

Cea mai importantă schimbare de ton vine din zona riscurilor externe, unde apare un element nou: conflictul din Orientul Mijlociu și efectele sale asupra piețelor energetice globale.

BNR arată că în trimestrul II 2026 inflația va fi influențată de „scumpirea combustibililor, pe fondul creșterii considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale”. Această evoluție introduce un nou val de presiuni inflaționiste, care se adaugă efectelor deja existente din economie.

”S-a observat că înrăutățirea perspectivei apropiate a inflației este atribuibilă factorilor/șocurilor pe partea ofertei, a căror acțiune va deveni mai pronunțat inflaționistă în trimestrul II 2026 decât s-a previzionat anterior, în principal ca urmare a scumpirii combustibililor, pe fondul creșterii considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu. S-a sesizat că efectele inflaționiste astfel generate vor devansa cu mult influențele de sens opus ce vor decurge pe orizontul apropiat de timp din mecanismul de stabilire a prețului la gazele naturale pentru consumatorii casnici instituit în luna aprilie 2026; totodată, ele se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în trimestrul II 2026 pe segmentul energie, precum și efectelor directe tranzitorii exercitate din semestrul II 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor, ce urmează să se epuizeze în trimestrul III 2026”, se arată în sursa citată.

Spre deosebire de ianuarie, când energia era tratată mai degrabă prin prisma unor efecte reziduale, în aprilie aceasta devine un factor activ de destabilizare a inflației.

Anticipațiile inflaționiste cresc din nou

Un alt element care indică schimbarea de ton este evoluția anticipațiilor inflaționiste. BNR notează că acestea au înregistrat „un nou salt în luna martie”, în cazul firmelor și consumatorilor, în timp ce anticipațiile pe termen mai lung ale analiștilor bancari au revenit în apropierea limitei superioare a țintei de inflație.

Această deteriorare este relevantă pentru banca centrală, deoarece anticipațiile influențează direct dinamica salariilor și a prețurilor viitoare, crescând riscul de persistență a inflației.

În ianuarie, aceste anticipații erau ridicate, dar relativ stabile. În aprilie, ele redevin volatile și ascendente.

Economia încetinește mai mult decât se estima

Pe partea de activitate economică, minuta din aprilie indică o deteriorare mai pronunțată decât în evaluările anterioare.

BNR consemnează o scădere a PIB-ului de 1,9% în trimestrul IV 2025, după o contracție de 0,1% în trimestrul anterior. În termeni anuali, creșterea economică a încetinit puternic, la doar 0,2%, de la 1,7% în trimestrul precedent.

Această evoluție este explicată prin reducerea consumului populației și prin contribuția negativă a variației stocurilor, în timp ce investițiile continuă să fie singurul factor de susținere, prin formarea brută de capital fix.

Piețele financiare intră în tensiune

Dacă în ianuarie banca centrală descria o ameliorare a condițiilor financiare, în aprilie imaginea se schimbă vizibil.

BNR notează că randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au înregistrat „creșteri ample” în martie, pe fondul deteriorării sentimentului investitorilor și al creșterii aversiunii globale față de risc.

În plus, volatilitatea internațională mai ridicată afectează piețele regionale, iar cursul de schimb leu/euro înregistrează o creștere moderată, dar pe un fond de incertitudine crescută.

Leul rămâne relativ stabil, dar riscurile cresc

Chiar dacă deprecierea monedei naționale nu este abruptă, BNR atrage atenția că riscurile valutare rămân ridicate. Printre cauze sunt menționate deficitele gemene încă mari, dar și tensiunile externe generate de conflictul din Orientul Mijlociu.

Față de ianuarie, unde riscurile erau mai degrabă generale, în aprilie ele sunt legate direct de un șoc geopolitic concret și de volatilitatea piețelor energetice.

Piața muncii și costurile salariale: presiuni în scădere, dar incertitudini ridicate

Pe piața muncii, evoluțiile sunt mixte. BNR observă o continuare a procesului de detensionare, cu scăderea efectivului de salariați și reducerea ușoară a șomajului, dar și o încetinire a dinamicii salariale.

Totuși, banca centrală avertizează că perspectiva costurilor cu forța de muncă rămâne incertă, în condițiile majorării salariului minim din iulie 2026 și ale dezechilibrelor persistente între cerere și ofertă în anumite sectoare.

De la stabilitate relativă la risc extern dominant

Compararea minutelor din ianuarie și aprilie arată o schimbare clară de perspectivă.

Dacă la începutul anului BNR descria o economie caracterizată prin inflație persistentă, dar în proces de ajustare graduală, în aprilie accentul se mută pe riscuri externe imediate, în special pe șocul energetic generat de conflictul din Orientul Mijlociu.

Inflația nu mai este doar rigidă, ci devine imprevizibilă pe termen scurt. Piețele financiare nu mai sunt doar în ajustare, ci intră într-o fază de volatilitate. Iar riscurile geopolitice nu mai sunt potențiale, ci active.

Deși politica monetară rămâne nemodificată, mesajul BNR din aprilie 2026 este mai precaut și mai nuanțat decât cel din ianuarie. Banca centrală nu semnalează o criză, dar descrie o economie mai expusă șocurilor externe și mai puțin previzibilă decât anticipase la începutul anului.

La ședința din 7 aprilie au participat Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Cosmin Marinescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Aura-Gabriela Socol, membru al Consiliului de administrație; Roberta-Alma Anastase, membru al Consiliului de administrație; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație.