Legea salarizării bugetarilor. Calcule, scenarii și cifre : Salariul președintelui României ar putea ajunge la 34.600 de lei brut
Guvernul pregătește o nouă lege a salarizării unitare care ar modifica fundamental grilele de plată din întregul sistem bugetar. Premierul Ilie Bolojan a confirmat autenticitatea unui document prezentat de un post de televiziune, care prevede coeficienți noi pentru calculul salariilor, raportați la salariul minim pe economie. Ministerul Muncii, în schimb, s-a delimitat de variantele care circulă online, precizând că niciun proiect nu a fost publicat oficial.
Ministerul Muncii neagă noua lege a salarizării, premierul confirmă
Situația proiectului de lege este marcată de un paradox: în timp ce Ministerul Muncii susține că documentele apărute în spațiul public nu aparțin instituției, premierul Bolojan a recunoscut într-un interviu la Europa FM că materialul obținut de ProTV are caracter oficial.
„De săptămâna viitoare vom avea primele discuții, în așa fel încât să ajungem la o formă agregată, pentru că mai sunt încă câteva aspecte care trebuie clarificate„, a declarat Bolojan.
Premierul a mai spus că proiectul va trece printr-un proces de transparență și dezbatere publică înainte de a ajunge în Parlament și a făcut apel la un consens politic pentru adoptarea sa.
„Sper să existe un acord transpolitic pentru susținerea acestei legi și să nu transformăm asta, din nou, într-un ping-pong de promisiuni care nu pot fi onorate„, a adăugat șeful Executivului.
Coeficienți noi, calculate pe baza salariului minim
Mecanismul propus leagă toate salariile bugetare de salariul minim pe economie, care urmează să crească din iulie la 4.325 de lei brut. Fiecare funcție primește un coeficient, iar înmulțirea acestuia cu salariul minim dă salariul brut final.
La nivelul demnitarilor, președintele României ar avea un coeficient de 8,00, echivalentul a 34.600 de lei brut. Premierul și președinții celor două camere ale Parlamentului ar primi 30.275 de lei, cu un coeficient de 7,00, iar miniștrii ar ajunge la 27.074 de lei brut.
În prezent, salariul brut al președintelui este de aproximativ 24.960 de lei, iar indemnizațiile șefilor Parlamentului se situează între 20.000 și 24.000 de lei brut.
Ce salarii ar avea primarii, profesorii și medicii
În administrația locală, primarul general al Capitalei ar ajunge la 25.474 de lei brut, cu un coeficient de 5,89, față de 24.150 de lei cât câștigă acum. La polul opus, primarii din localitățile mici ar avea un salariu de 18.814 lei brut.
Diferențele cele mai vizibile apar în educație. Rectorii ar primi 23.788 de lei brut, profesorii universitari ar ajunge la 17.300 de lei, în timp ce în învățământul preuniversitar salariile ar porni de la 7.958 de lei și ar urca până la 10.164 de lei brut.
Managerii de spitale ar putea câștiga până la 23.788 de lei brut, un nivel egal cu cel al rectorilor.
Justiție, armată și clerici — cât prevede grila
În sistemul judiciar, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție ar avea un salariu de 25.950 de lei brut, în timp ce magistrații debutanți ar porni de la 13.018 lei.
Personalul din apărare și ordine publică ar primi, la funcțiile de conducere, până la 21.625 de lei brut, iar la nivel mediu salariile s-ar situa între 11.764 și 15.527 de lei.
Preoții ar rămâne în partea de jos a grilei, cu salarii cuprinse între 6.142 și 6.920 de lei brut.
De ce se schimbă legea și ce ar aduce nou
Legea actuală, în vigoare din 2017, a generat discrepanțe semnificative între diferite categorii de bugetari. Cheltuielile cu salariile au explodat în ultimii ani, ajungând de la 118 miliarde de lei în 2022 la 164 de miliarde în 2024, și reprezintă peste 30% din veniturile statului. Tocmai din această cauză, salariile au fost înghețate în 2024 și 2025.
Noul proiect propune reducerea ecartului dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de la un raport de 1:12 la 1:8. Totodată, toate drepturile salariale ar urma să fie reglementate exclusiv prin această lege, ceea ce ar elimina beneficiile acordate prin alte acte normative.
Excepțiile rămân pentru câteva instituții cu statut special, precum BNR, ASF sau ANRE.