POLITICO: Acordul PSD–AUR testează „linia roșie” a socialiștilor europeni. Bruxelles-ul nu știa de planuri

Socialiştii europeni au criticat ani la rând partidele de centru-dreapta pentru colaborarea cu extrema dreaptă, însă acum se confruntă cu acuzaţii similare. Situaţia a apărut după ce Partidul Social Democrat din România (PSD) a decis, luni, să se alieze cu AUR pentru a-l înlătura pe premierul Ilie Bolojan şi guvernul de coaliţie de centru pe care îl susţinuse anterior. La Bruxelles, mai mulţi europarlamentari au remarcat că stânga recurge la aceeaşi strategie pe care o reproşa de mult timp Partidului Popular European: deschiderea către forţe pe care promitea să le izoleze, potrivit POLITICO.

Vula Tsetsi, lidera Partidului Verde European, a avertizat că o eventuală coaliţie PSD–AUR ar însemna depăşirea unei „linii roşii” stabilite chiar de socialişti, respectiv refuzul cooperării cu formaţiuni extremiste.

Episodul evidenţiază diferenţa dintre principiile declarate la nivel european şi realităţile politice din statele membre, unde ascensiunea extremei drepte face tot mai dificilă formarea unor majorităţi fără implicarea acesteia.

Potrivit unor surse citate de POLITICO, liderii socialiştilor de la Bruxelles nu au fost informaţi în prealabil despre planurile din România. Iratxe García, şefa grupului S&D din Parlamentul European, a spus că se aşteaptă ca social-democraţii români să coopereze în continuare cu forţele pro-europene.

11:13 • POLITICĂ

Bolojan, în fața celui mai greu test politic. PSD și AUR au strâns semnăturile pentru moțiune

21:40 • POLITICĂ

Bolojan acuză PSD că a mințit despre colaborarea cu AUR: Momentan sunt la capitolul demolări

Alegerile europene din 2024 au dus la cel mai înclinat spre dreapta Parlament European de până acum. Grupările radicale şi conservatoare au câştigat teren, iar partidele populiste de dreapta se consolidează pe fondul nemulţumirilor legate de costul vieţii şi migraţie. În mai multe ţări, formaţiunile conservatoare tradiţionale au început să colaboreze cu acestea, lucru criticat intens de stânga.

Această tendinţă creează însă dificultăţi chiar pentru socialişti, pe măsură ce unele partide afiliate lor încep să încheie acorduri similare. Un precedent este Lituania, unde social-democraţii au format în 2025 o coaliţie cu un partid controversat, fără a fi sancţionaţi public de familia politică europeană, deşi ONG-urile au avertizat ulterior asupra riscurilor pentru libertatea presei.

Dacă în acel caz reacţiile au fost limitate, situaţia din România atrage mult mai multă atenţie, dată fiind importanţa ţării. Alte grupuri politice cer acum socialiştilor să clarifice cât de ferm respectă propriile reguli privind colaborarea cu extrema dreaptă.

Reprezentanţi ai Verzilor şi ai altor grupuri au subliniat că alianţele cu astfel de partide pot submina democraţia şi credibilitatea discursului pro-european. De cealaltă parte, lideri ai PPE au cerut responsabilitate pentru menţinerea stabilităţii politice.

În interiorul familiei socialiste, reacţiile au fost mai temperate. Iratxe García şi-a exprimat încrederea în PSD şi a reiterat că angajamentul faţă de forţele pro-europene rămâne esenţial. Ea a mai precizat că liderii social-democraţi români au promis că nu vor încheia un acord politic cu AUR.

Unii eurodeputaţi socialişti consideră că situaţia nu este ideală, dar susţin că regulile stricte privind izolarea extremei drepte se aplică în principal la nivel european, nu neapărat în politica internă a statelor membre. De asemenea, aceştia argumentează că poziţionarea AUR într-un grup conservator european îl face, în opinia lor, mai acceptabil decât alte formaţiuni considerate şi mai radicale.