Marea afacere militară a Europei se clatină. Avionul nuclear de 100 de miliarde de euro, prins într-o capcană politică

Cel mai ambițios proiect militar al Europei este pe punctul de a se prăbuși. Programul franco-german FCAS, pentru avionul de luptă de generație nouă, este blocat de peste un an, iar specialiștii avertizează că eșecul ar trage după el și programul tancului european MGCS, cu o miză totală de peste 100 de miliarde de euro.

Două proiecte legate într-un pachet politic

Programul FCAS, pentru avionul de luptă de generație nouă, și programul MGCS, pentru un sistem construit în jurul unui tanc de ultimă generație, au fost gândite din start ca un schimb politic între Paris și Berlin. Decizia a fost luată în 2017 de Emmanuel Macron și de cancelarul de atunci, Angela Merkel.

Franța prelua conducerea pe avion, Germania prelua conducerea pe tanc, iar cele două țări își transferau reciproc dependențe industriale.

Mesajul politic era unul de interdependență asumată între Berlin și Paris, iar pe termen lung cele două programe ar fi trebuit să ducă la o consolidare a industriilor de apărare din ambele state.

Capcana în care au intrat Parisul și Berlinul

Ideea inițială era ca cele două proiecte să devină atât de mari, încât să nu mai poată fi abandonate de niciuna dintre părți.

Julien Malizard, care conduce catedra de economie a apărării la școala franceză IHEDN, vorbește despre o „înțelegere implicită” între Franța și Germania, în care fiecare stat își asumă rolul de lider pe câte un program, relatează Euractiv.

Numai că această construcție începe acum să se întoarcă împotriva celor doi parteneri. Jacob Ross, expert în relații franco-germane la DGAP, avertizează că mecanismul gândit pentru a forța cooperarea s-a transformat într-o capcană care „începe să se închidă”.

Disputa Dassault–Airbus și miza nucleară a Franței

Programul FCAS este blocat de peste un an din cauza unui conflict deschis între cei doi contractori principali: Dassault Aviation, pentru partea franceză, și Airbus Defence and Space, pentru partea germană. Disputele privind conducerea proiectului au împiedicat orice avans real.

În centrul neînțelegerilor stau cerințele tehnice diferite ale celor două state. Cancelarul Friedrich Merz a recunoscut public diferențele și a subliniat că Franța are nevoie de un avion capabil să transporte arme nucleare și să opereze de pe portavioane.

Aceste cerințe specifice transformă negocierile industriale într-o problemă de doctrină militară națională, foarte greu de armonizat la nivel european.

Eșecul FCAS riscă să producă un efect de domino asupra MGCS, programul german pentru tancul de generație nouă. Jean-Paul Alary, directorul executiv al companiei KNDS, a spus la finalul anului trecut că urmărește atent evoluțiile din jurul avionului de luptă, pentru că orice problemă, politică sau industrială, se poate propaga.

Două decenii de cooperare militară, puse sub semnul întrebării

Dincolo de cele două programe, prăbușirea FCAS ar putea bloca pe termen lung orice formă de cooperare militară majoră între Franța și Germania. Specialiștii vorbesc despre un „reflex defensiv” care s-ar putea instala la nivelul oficialilor militari pentru următoarea generație, cu o durată de până la 20 de ani.

Jacob Ross descrie scenariul în termeni direcți: cei care vor lua decizii în viitor ar putea respinge din start orice proiect comun, pe motiv că experiența FCAS și MGCS a fost una traumatică pentru ambele administrații.

Pentru Uniunea Europeană, miza depășește cele 100 de miliarde de euro alocate FCAS. Un eșec ar arăta că, dincolo de discursul despre autonomia strategică, motorul franco-german al blocului nu reușește să-și depășească propriile interese industriale naționale nici în fața presiunilor de securitate fără precedent de la Războiul Rece încoace.