Criza din Iran împinge 27 de state spre fondurile de urgență ale Băncii Mondiale
Criza declanșată de războiul din Iran începe să se transforme într-un test major pentru capacitatea statelor vulnerabile de a-și proteja economiile. În timp ce prețurile la energie cresc, lanțurile de aprovizionare sunt perturbate, iar veniturile unor țări scad abrupt, tot mai multe guverne încearcă să-și pregătească mecanisme de intervenție rapidă.
Potrivit unui document intern consultat de Reuters, 27 de țări au luat măsuri, de la începutul războiului din Iran, pentru a institui instrumente de criză care să le permită accesul rapid la bani din programele deja existente ale Băncii Mondiale. Documentul nu menționează însă numele tuturor statelor și nici suma totală exactă pe care acestea ar putea să o solicite.
Reprezentanții Băncii Mondiale au refuzat să comenteze informațiile, scrie Mediafax.
Trei țări au aprobat deja instrumentele de urgență
Documentul arată că trei țări au aprobat deja noile instrumente de urgență începând cu data de 28 februarie. Restul statelor se află încă în proces de finalizare a demersurilor necesare pentru a putea apela rapid la finanțarea disponibilă.
Mecanismele vizate nu presupun neapărat bani noi, ci acces accelerat la fonduri deja aprobate în cadrul unor programe existente ale Băncii Mondiale. Practic, țările pot folosi mai repede o parte din banii care le-au fost alocați anterior, dar care nu au fost încă utilizați.
Cele 27 de state fac parte dintr-un grup mai mare de 101 țări care au acces la diferite forme de finanțare prestabilită pentru situații de urgență.
Lanțurile de aprovizionare, lovite de criza energetică
Războiul și perturbările apărute pe piața mondială a energiei au afectat grav lanțurile de aprovizionare la nivel global. Una dintre consecințele directe este blocarea sau întârzierea transporturilor esențiale de îngrășăminte către țările în curs de dezvoltare.
Această situație pune presiune pe agricultură și, implicit, pe economiile statelor care depind de aceste importuri pentru producția internă de hrană. În lipsa îngrășămintelor, costurile fermierilor cresc, producția agricolă poate fi afectată, iar efectele se pot vedea ulterior în prețurile alimentelor.
Oficialii din Kenya și Irak au confirmat deja că solicită sprijin financiar urgent din partea Băncii Mondiale pentru a face față consecințelor directe ale conflictului.
Kenya se confruntă cu prețuri mult mai mari la combustibil, în timp ce Irakul este afectat de o scădere masivă a veniturilor provenite din petrol.
Cum funcționează „Opțiunea de răspuns rapid”
Dintre cele 101 state care pot apela la forme de finanțare prestabilită, 54 au aderat la așa-numita „Opțiune de răspuns rapid”. Acest instrument le permite să folosească până la 10% din fondurile pe care le au deja alocate, dar pe care nu le-au cheltuit încă.
Miza este ca statele aflate sub presiune să nu mai aștepte proceduri lungi pentru aprobarea unor noi împrumuturi sau programe, ci să poată redirecționa rapid bani către nevoile urgente.
Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a declarat în aprilie că instituția a pregătit un set de „instrumente de criză”, prin care țările să poată accesa rapid bani din proiectele deja existente. Potrivit estimărilor prezentate atunci, suma disponibilă ar putea fi între 20 și 25 de miliarde de dolari.
Sprijinul ar putea ajunge la 100 de miliarde de dolari
Ajay Banga a mai precizat că Banca Mondială ar putea reorienta o parte din portofoliu pentru a crește suma totală la 60 de miliarde de dolari în următoarele șase luni.
Pe termen lung, sunt analizate modificări suplimentare care ar putea ridica sprijinul financiar la aproximativ 100 de miliarde de dolari.
Estimările inițiale ale instituțiilor financiare internaționale au fost însă diferite față de evoluțiile de până acum. La momentul declarațiilor făcute de șeful Băncii Mondiale, Kristalina Georgieva, șefa Fondului Monetar Internațional, spunea că se așteaptă ca până la 12 țări să solicite asistență pe termen scurt, în valoare totală de 20 până la 50 de miliarde de dolari.
Potrivit a trei surse care cunosc situația, numărul cererilor oficiale primite până acum este destul de mic. Acest lucru indică fie dificultăți în accesarea fondurilor, fie proceduri mai complexe decât se anticipa inițial.