Guvernul taie sporurile bugetarilor de la 1 ianuarie 2027. Pîslaru: „Se rade tot”

Publicat: 25 mai 2026, 20:13, de Andreea Pavaloiu, în POLITICĂ , ? cititori
Guvernul taie sporurile bugetarilor de la 1 ianuarie 2027. Pîslaru: „Se rade tot

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că absolut toate sporurile speciale din administrația publică vor fi eliminate odată cu intrarea în vigoare a noii Legi a salarizării unitare, la 1 ianuarie 2027. Singura excepție rămâne sporul pentru fondurile europene, garantat prin acordurile cu Comisia Europeană.

Nicio excepție: sporurile de praf, antenă și stres ies din lege

Într-o conferință de presă, ministrul Pîslaru a confirmat direct că sporurile devenite celebre în spațiul public — cele pentru praf, antenă sau stres — nu vor mai exista în noul cadru legislativ.

„Din câte știu, da. Da, eu știu că se elimină”, a răspuns ministrul la o întrebare punctuală pe acest subiect.

Reforma nu se oprește la câteva sporuri izolate. Potrivit ministrului, toate actele normative speciale care au generat de-a lungul timpului diverse bonusuri salariale în sistemul public vor fi abrogate complet.

„De la 1 ianuarie 2027 se taie tot, se rade tot. La abrogări veți vedea că se abrogă tot. Tot ce erau legi speciale, elemente care vin din trecut, tot se rade”, a declarat Pîslaru.

Fără bază legală pentru sporuri inventive

Ministrul a subliniat că, în noul sistem, nu va mai exista niciun temei juridic pentru a solicita vreun spor de natură specială. Grila de salarizare va fi reconstruită de la zero, iar orice formă de bonus care exista în baza vechilor reglementări dispare automat.

„Dacă cineva vrea să-mi ceară spor de praf pentru că în continuare are praf în instituție, nu o să mai aibă baza legală să mi-l ceară”, a explicat oficialul.

Protecție de cinci ani împotriva modificărilor politice

Un element nou al reformei este mecanismul care blochează orice intervenție legislativă asupra noii legi timp de cinci ani de la adoptare. Pîslaru spune că aceasta este o garanție politică negociată între partidele din coaliție.

„Prin faptul că avem o protecție de 5 ani, care e partea acordului politic, că nu mai intervine nimeni pe lege 5 ani de zile, cel puțin 5 ani sporul de praf nu va fi introdus în România”, a precizat ministrul.

Pîslaru a recunoscut însă că, din punct de vedere constituțional, o viitoare majoritate parlamentară ar putea teoretic să modifice legea. A avertizat totuși că o astfel de decizie ar presupune renunțarea la 770 de milioane de euro și la principiul salarizării unitare.

Doctoratul nu mai aduce spor automat

Ministrul a avut cuvinte dure și pentru sporul acordat automat angajaților cu titlul de doctor. În viziunea sa, titlul academic ar trebui să conteze la ocuparea postului și la nivelul salariului de bază, nu să genereze un bonus suplimentar.

„Să ai ideea că dacă ai doctorat automat trebuie să-ți aducă un spor… nu cred că se justifică”, a spus Pîslaru.

Oficialul a povestit că, în perioada în care conducea Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, era obligat să semneze lunar un document prin care angajații cu doctorat explicau cum titlul academic îi ajută în activitatea curentă. Justificările primite l-au nemulțumit vizibil.

„Să explici că un doctorat în psihologie te ajută să înțelegi mai bine beneficiarii sau că un doctorat în administrație publică te ajută să faci mai bine hârtiile în minister… astea sunt niște lucruri jenante”, a comentat ministrul.

De ce sporul pentru fonduri europene rămâne intact

Singurul spor care supraviețuiește reformei este cel de până la 40% acordat angajaților implicați în proiecte finanțate din fonduri europene. Motivul este simplu: acest spor face parte din angajamentele asumate de România față de Comisia Europeană prin acordul de parteneriat.

Mai mult, aproape jumătate din costul acestui spor este suportat direct din bani europeni. „45% din cei 40% sunt plătiți din bani europeni prin asistență tehnică”, a explicat Pîslaru.

Ministrul a subliniat că acest spor nu se acordă oricum. Suma primită de fiecare angajat este proporțională cu orele efectiv lucrate pe proiectul european, nu cu norma întreagă de lucru. Timpul alocat fiecărui angajat este stabilit încă din faza de depunere a proiectului.

Noua Lege a salarizării unitare este unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR și reprezintă una dintre cele mai ample reforme din zona bugetară din ultimii ani.