Drona de la Galați, urmărită 10 kilometri pe teritoriul României. De ce nu a fost doborâtă
Drona care s-a prăbușit pe un bloc din Galați a fost urmărită de radarele românești pe o distanță de aproximativ 10 kilometri, însă nu a fost doborâtă din cauza riscurilor majore pe care le-ar fi presupus folosirea armamentului letal într-o zonă urbană. Explicațiile au fost oferite vineri de colonelul Cristian Popovici, reprezentant al Ministerului Apărării Naționale, care a precizat că, deși România are cadrul legal pentru angajarea dronelor, situația din zona Brăila-Galați a fost una extrem de complicată.
Potrivit colonelului Popovici, incidentul a avut loc în contextul unui atac masiv asupra infrastructurii portuare din Ucraina, la nord de Dunăre. Atacul ar fi început în jurul orei 21.00, iar aproximativ 50 de drone ar fi fost lansate în valuri.
Drona a intrat în România din zona Reni
Colonelul Cristian Popovici a explicat că, la ora 1.54, un semnal radar a intrat din zona Reni și a evoluat către teritoriul României. Drona ar fi pătruns în spațiul aerian românesc la o altitudine de aproximativ 600 de metri și ar fi avut o traiectorie descendentă.
„Din ce primesc informații în timp real, a intrat undeva la 600 de metri altitudine și a avut o traiectorie descendentă. Am urmărit-o în jur de 10 km, pe teritoriul României, după care, brusc, a făcut o manevră în înălțime. Am pierdut-o la 150 de metri înălțime, de pe radar, și a lovit această clădire, la o înălțime de 50-60 de metri”, a declarat colonelul Cristian Popovici, la Antena 3, potrivit News.ro.
Reprezentantul MApN a precizat că radarele convenționale au limite în urmărirea țintelor care zboară la altitudini foarte mici. În astfel de situații, monitorizarea este afectată de reflexia terenului și de modul în care se propagă undele electromagnetice.
Citeşte şi: Dronă rusească prăbușită pe un bloc din Galați: explozie, incendiu și zeci de persoane evacuate FOTO/VIDEO
De ce radarele pierd țintele la joasă altitudine
Colonelul Popovici a explicat, pe înțelesul publicului, că sub o anumită altitudine radarele convenționale nu mai pot urmări eficient astfel de ținte.
„Pur și simplu, ecranul se albește, ca să înțeleagă cetățenii. Sub 200 de metri, radarele convenționale nu pot urmări aceste ținte. Ele, de obicei, fiind obiecte pentru atacuri de acest fel, evoluează la înălțimi mici”, a spus reprezentantul Ministerului Apărării.
Acesta a subliniat că radarele de la sol au detectat drona, însă nu există încă o confirmare clară dacă piloții aeronavelor F-16 ridicate de la sol au avut sau nu ținta pe radar. MApN așteaptă debriefingul de la Baza 86 Borcea pentru clarificarea acestor detalii.
De ce nu s-a folosit armamentul letal
Una dintre principalele întrebări apărute după incident este de ce drona nu a fost doborâtă înainte să lovească blocul din Galați. Colonelul Cristian Popovici a precizat că România are legislație și proceduri care permit angajarea dronelor, însă folosirea armamentului letal depinde de context.
El a dat exemplul unei situații recente din Lituania, unde piloții români au fost în măsură să angajeze și să doboare o dronă, în baza aceleiași legi și a acelorași proceduri NATO.
În cazul de la Galați, însă, situația a fost diferită. Reprezentantul MApN a explicat că proximitatea față de Ucraina, unde forțele române nu pot trage, și prezența aglomerărilor urbane Brăila-Galați au impus restricții severe.
„Deși regulile de angajare ne permit și avem o lege care ne permite să angajăm drone, (…) în această situație în care ne găsim aici, cu Ucraina foarte aproape de graniță, unde nu avem voie să tragem, și cu aglomerări urbane, Brăila-Galați, unde restricția este de a nu folosi armamentul letal, suntem puși în situația de a nu angaja o țintă, de teama de a nu crea o pagubă mai mare decât am putea preveni”, a explicat colonelul Popovici.
Elicopterul ridicat de la sol nu a putut interveni
În timpul alertei a fost ridicat de la sol și un elicopter, însă nici acesta nu a putut angaja drona. Colonelul Popovici a precizat că acest tip de intervenție a fost introdus recent în operațiuni, după ce militarii români au studiat metodele folosite de ucraineni pentru doborârea dronelor.
Este vorba despre un elicopter de transport care poate folosi mitraliera de bord, dar și o mitralieră instalată la ușă. Pentru ca o astfel de intervenție să fie eficientă, este însă nevoie de vizibilitate bună și de apropierea suficientă de țintă.
„În anumite condiții poate fi mai util. Nu au fost condiții pe timp de noapte, pentru a angaja drona. Nu sunt convins și nu am date certe că piloții au avut drona pe radar, și chiar dacă ar fi avut-o, să tragi cu o rachetă înspre Galați sau spre Brăila era exclus”, a mai declarat Cristian Popovici.