Mandatul Kövesi se apropie de final cu un bilanț uriaș: 535 de anchete active pe România și prejudicii de 6 miliarde de euro
Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kövesi, a prezentat bilanțul EPPO pe anul 2025, iar cifrele privind România sunt uriașe. Prejudiciul estimat în dosarele aflate în lucru depășește 6 miliarde de euro. Doar anul trecut, procurorii europeni au deschis 303 anchete noi pe România, cu pagube evaluate la aproape 4 miliarde de euro. Bilanțul vine cu câteva luni înainte ca mandatul Kövesi să expire, în octombrie 2026.
303 anchete noi într-un singur an
România rămâne una dintre țările cu cel mai mare volum de investigații privind fraudele cu bani europeni. În 2025, EPPO a deschis 303 anchete noi pe România, cu un prejudiciu estimat de 3,91 miliarde de euro.
Privind tabloul complet, numărul anchetelor active urcă la 535, cu pagube totale evaluate la 6,05 miliarde de euro. Cele mai multe vizează fraudele cu cheltuieli din fonduri europene: 499 de cauze, cu un prejudiciu estimat de 5,03 miliarde de euro. Separat, există 28 de dosare pe frauda cu TVA și taxe vamale, cu pagube de 271 de milioane de euro.
Raportul arată și de unde vin sesizările. Pentru România, instituția europeană a primit doar 4 sesizări de la organele europene și 51 de la particulari. Cele mai multe au venit din interior: 359 de sesizări de la instituțiile naționale. De doar două ori, EPPO s-a autosesizat în privința problemelor de la București.
Indisponibilizări de zeci de milioane și zeci de inculpați
Pe parcursul anului 2025, EPPO condus de Kövesi a semnat, pe România, ordine de indisponibilizare în valoare de 120 de milioane de euro și a blocat efectiv active de 10,83 milioane de euro.
În același interval, procurorii europeni au trimis în judecată 20 de rechizitorii care vizează 83 de persoane. Alte 35 de cazuri, cu 65 de persoane, au fost clasate, iar 37 de dosare, care implică 115 persoane, au fost trimise autorităților naționale.
În instanțe, situația arată astfel: 76 de cazuri sunt în curs de soluționare, 21 au hotărâri în primă instanță și 18 anchete au soluții definitive. Bilanțul finalizat numără 20 de persoane condamnate și nicio achitare.
Majoritatea cazurilor active pe România privesc frauda cu cheltuieli din bani europeni, frauda în achiziții publice, participarea la o organizație criminală, frauda cu TVA, corupția, deturnarea de fonduri și spălarea de bani.
Pe domenii, programele de dezvoltare regională și urbană conduc detașat, cu 186 de cazuri. Urmează agricultura și dezvoltarea rurală, cu 101 dosare, ocuparea forței de muncă, cu 95, și programele din zona redresării și rezilienței, cu 34.
Tabloul european: pagube de zeci de miliarde
La nivelul Uniunii, cifrele sunt și mai apăsătoare. Până la 31 decembrie 2025, EPPO avea 3.602 anchete active, cu un prejudiciu estimat la peste 67,27 miliarde de euro. Frauda privind veniturile, din TVA și taxe vamale, a reprezentat peste 67% din total, cu 45,01 miliarde de euro.
În cursul anului, instituția a prelucrat 6.966 de rapoarte de infracțiuni, cu 6% mai multe decât în 2024. Creșterea s-a datorat în special sesizărilor de la particulari (4.629) și de la autoritățile naționale (2.107).
Pe baza tuturor datelor, în 2025 EPPO a deschis 2.030 de anchete, cu aproape 35% mai multe față de anul anterior, ceea ce corespunde unui prejudiciu estimat de 48,7 miliarde de euro. Kövesi pune evoluția pe seama unei cooperări mai bune cu autoritățile naționale și a urmăririi organizațiilor criminale active mai ales în frauda privind cheltuielile și veniturile.
Cu 275 de rechizitorii depuse, cu 34% mai multe decât în 2024, judecătorii au aprobat ordine de indisponibilizare pentru 1,13 miliarde de euro, din care active blocate efectiv de 288,93 milioane de euro. La final de an, bilanțul european numără 159 de condamnări definitive pentru 288 de persoane, 8 achitări în Italia care vizează 22 de persoane și 292 de cazuri clasate.