ANALIZĂ: 35 de ani de greșeli în energie. De ce România încă plătește prețul deciziilor amânate

Trei decenii de decizii întârziate, investiții insuficiente și intervenții politice au fragilizat sistemul energetic din România – problemele nu au apărut odată cu liberalizarea pieței și nici nu pot fi explicate exclusiv prin explozia prețurilor din ultimii ani. Potrivit unei analize realizate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), România traversează o serie de crize energetice succesive, generate de lipsa investițiilor, instabilitatea legislativă și decizii politice care au amânat reformele necesare.

Specialistul susține că liberalizarea pieței a scos la suprafață probleme acumulate în timp, însă nu reprezintă cauza principală a dificultăților cu care se confruntă consumatorii și companiile.

Sistemul energetic moștenit după 1990, primul semnal de alarmă

După căderea regimului comunist, România a rămas cu o infrastructură energetică proiectată pentru o economie bazată pe industrie grea și consum ridicat. Reducerea drastică a activității industriale a dus la căderea cererii de energie, creând impresia că sistemul dispune de suficiente resurse.

În realitate, multe capacități de producție și rețelele de transport și distribuție au continuat să se degradeze, pe fondul investițiilor insuficiente și al managementului politizat al companiilor de stat.

Energie

Cu cât ar putea scădea prețul gazelor după începerea exploatării din Marea Neagră

Energie

Energia României intră în zona de risc: nu vom duce lipsă de curent, ci de putere atunci când va conta cel mai mult

Privatizările din anii 2000 nu au rezolvat problemele structurale

În perioada premergătoare aderării la Uniunea Europeană, autoritățile au demarat procese importante de restructurare și privatizare. Au fost cedate active importante din distribuția energiei electrice și a gazelor naturale, iar Petrom a trecut în proprietate privată.

Totuși, potrivit analizei, aceste transformări nu au fost însoțite de o strategie coerentă privind dezvoltarea de noi capacități de producție, extinderea infrastructurii și crearea unor mecanisme eficiente de stocare a energiei.
Investitorii în energie verde au fost descurajați de schimbarea regulilor

După aderarea la UE, România a atras investiții consistente în sectorul regenerabilelor, în special în proiecte eoliene și fotovoltaice, prin sistemul certificatelor verzi.

Însă modificările ulterioare ale schemelor de sprijin au afectat încrederea investitorilor. Conform lui Chisăliță, statul a transmis semnale contradictorii: a încurajat intrarea capitalului privat, pentru ca ulterior să schimbe condițiile de funcționare ale pieței.

Liberalizarea și criza facturilor, un moment de cotitură

În opinia expertului, perioada 2021-2022 a reprezentat punctul culminant al vulnerabilităților acumulate în sistemul energetic. Liberalizarea pieței s-a suprapus cu o serie de șocuri externe, inclusiv revenirea economică după pandemia de COVID-19, creșterea cotațiilor internaționale la gaze și efectele războiului declanșat de Rusia în Ucraina.
Rezultatul a fost o creștere fără precedent a costurilor suportate de consumatori. România s-a aflat printre statele europene cele mai afectate de scumpirea energiei electrice pentru gospodării.

Plafonarea prețurilor a protejat consumatorii, dar a generat alte probleme

Pentru a limita impactul majorărilor de preț, Guvernul a introdus scheme de compensare și plafonare a facturilor. Măsurile au oferit un sprijin important populației și mediului economic, însă au implicat costuri semnificative pentru bugetul public.

În plus, sistemul a generat întârzieri în decontări, dificultăți pentru furnizori și numeroase modificări legislative care au amplificat incertitudinea din piață.

România intră într-o nouă etapă după eliminarea plafonării

În analiza sa, Dumitru Chisăliță avertizează că provocările nu dispar odată cu încheierea măsurilor de plafonare. Deși România dispune de resurse importante – energie nucleară, hidroenergie, gaze naturale și potențial offshore în Marea Neagră – persistă probleme legate de infrastructura învechită și de ritmul lent al investițiilor.

Capacitățile pe cărbune se reduc treptat, iar consumatorii vulnerabili continuă să reprezinte o categorie expusă la fluctuațiile de pe piață.

Cele cinci cauze care au alimentat criza energetică

Președintele AEI identifică mai multe motive care au contribuit la vulnerabilizarea sistemului energetic românesc:

-investițiile insuficiente în infrastructură și producție;
-influența politică asupra deciziilor din sector;
-schimbările frecvente de reglementare;
-confuzia dintre liberalizare și existența unei concurențe reale;
-lipsa unor mecanisme eficiente de sprijin dedicate consumatorilor vulnerabili.

Potrivit specialistului, protejarea tuturor consumatorilor prin plafonarea generalizată a prețurilor a avut costuri ridicate și a creat dezechilibre în funcționarea pieței.

Problema nu este liberalizarea, ci modul în care a fost aplicată

Dumitru Chisăliță consideră că dificultățile actuale nu sunt rezultatul simplu al liberalizării pieței energetice, ci al implementării acesteia într-un sistem nepregătit pentru schimbare.

„România nu a eșuat pentru că a liberalizat energia. A eșuat pentru că a liberalizat-o târziu, prost pregătit și peste un sistem fragil”, concluzionează președintele Asociației Energia Inteligentă.

În opinia sa, combinația dintre infrastructura învechită, investițiile întârziate, regulile instabile și intervențiile politice repetate a alimentat neîncrederea publicului și a contribuit la creșterea costurilor suportate de consumatori.