România are nevoie de 30-40 de miliarde de euro pentru sistemul energetic. Cele mai importante mesaje la FOREN 2026

S-a dat startul FOREN 2026! Duminica, 14.06. 2026, a avut loc deschiderea oficială a Expoziției Internaționale din cadrul Forumului Regional al Energiei pentru Europa Centrală și de Est – FOREN 2026, unul dintre cele mai importante evenimente dedicate sectorului energetic din regiune, organizat la Neptun de Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei. Deschiderea oficială a dezbaterilor a adunat cei mai importanți factori de decizie și reprezentanți ai mediului economic energetic.

Mesajele transmise la FOREN 2026 arată o direcție clară: dezvoltarea rețelelor și valorificarea gazelor din Marea Neagră sunt esențiale pentru viitorul economic al țării.

Bende Sándor (UDMR), președintele Comisiei pentru industrii din Camera Deputaților, a atras atentia că România va avea nevoie, în următorii ani, de investiții estimate între 30 și 40 de miliarde de euro pentru modernizarea rețelelor de transport și distribuție, iar nivelul relativ scăzut al consumului de energie indică o economie insuficient dezvoltată. Sándor a spus că România trebuie să stimuleze atât producția, cât și consumul pentru a susține creșterea economică.

„M-am uitat cu tristețe la consumul momentan al României, care este situat undeva la 3.600 MW. O țară ca România, cu aproximativ 20 de milioane de locuitori, ar trebui să aibă un consum de energie electrică mult mai mare. Asta ar însemna că are o economie funcțională”, a subliniat Sándor.

La randul sau, Ion Sterian, directorul general al Transgaz, a anunțat la FOREN 2026 că România este deja pregătită din punct de vedere tehnic să preia gazele din Marea Neagră și să le integreze în Sistemul Național de Transport.

Daca amintim doar de proiectele- conducta Marea Neagră – Podișor și coridorul BRUA, acestea au fost esențiale în acest proces, permițând nu doar tranzitul gazelor, ci și racordarea comunităților și a marilor consumatori, iar Transgaz a finalizat conducta destinată alimentării centralei de la Mintia (proiect care va contribui la creșterea consumului de gaze și la echilibrarea sistemului energetic).

Sterian a amintit si de dezvoltarea Coridorului Vertical de gaze, care ar putea dubla capacitatea de transport până la aproximativ 9,4 miliarde de metri cubi anual, dacă proiectele regionale vor fi implementate integral.

Deși Europa a înregistrat avansuri semnificative în extinderea capacităților de energie regenerabilă, următoarea etapă a transformării sectorului energetic va depinde de modernizarea rețelelor, de creșterea capacităților de stocare și de păstrarea competitivității economiei.

Mesajul a fost transmis de Ion Lungu, președintele Comitetului Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), în cadrul ceremoniei de deschidere a FOREN 2026.

Modernizarea rețelelor trebuie să se bazeze pe trei piloni

Potrivit lui Ion Lungu, pilonii sunt: investiții în infrastructura fizică, digitalizare și creșterea flexibilității sistemului.

VIDEO

„Mesajul-cheie este că rețeaua trebuie să se transforme dintr-un sistem pasiv, unidirecțional, într-unul flexibil, digital și bidirecțional. Avem nevoie de smart grid, de management în timp real și de platforme care să permită integrarea prosumatorilor, a stocării, a vehiculelor electrice și a noilor surse de producție”, a explicat Ion Lungu.

Ion Lungu atrage atenția că principalul obstacol în calea tranziției energetice din Europa este reprezentat de infrastructura de transport și distribuție a energiei.

„Trebuie să înțelegem că rețelele sunt elementul critic. Numeroase proiecte nu pot fi încă racordate, iar fără acces la rețea nu contează câtă energie producem sau ce capacități instalate avem. La nivel european, în 2025, aproximativ 72 TWh de energie regenerabilă nu au putut fi integrați în sistem, iar pierderile cauzate de congestii s-au ridicat la 9 miliarde de euro”, a declarat președintele CNR-CME.

Foto PUTEREA

El a avertizat, totodată, că, în absența unor investiții rapide și consistente, costurile generate de blocajele din rețele ar putea crește până la 103 miliarde de euro până în anul 2040.

Ion Lungu a evidențiat că tranziția energetică se află în fața a două scenarii posibile: fie menținerea actualei structuri a sistemului energetic, fie adoptarea unor investiții proactive, menite să pregătească rețelele pentru creșterea rapidă a producției și consumului de electricitate.

„Flexibilitatea devine critică pe măsură ce resursele regenerabile cresc. Pentru aceasta trebuie să acordăm o atenție deosebită interconectivității, stocării și răspunsului la cerere”, a declarat președintele CNR-CME.

„Știm ce avem de făcut. Problema este implementarea cu viteza necesară atingerii obiectivelor”

În concluzie, acesta a subliniat că provocarea majoră nu mai ține de identificarea soluțiilor, ci de ritmul în care acestea sunt puse în practică, astfel încât obiectivele climatice și energetice să poată fi atinse la timp.

„Tranziția energetică este un proces complex, care nu înseamnă doar o accelerare într-o singură direcție. Este o combinație de cinci motoare principale: creșterea producției din surse regenerabile, dezvoltarea rețelelor și a capacităților de stocare, electrificarea consumului, investiții consistente și reforme administrative. Trebuie să spun cu tărie că știm ce avem de făcut. Problema este să facem și să implementăm cu viteza necesară pentru atingerea obiectivului de neutralitate a emisiilor”, este opinia lui Ion Lungu.

Desfășurat în perioada 14–17 iunie, la Neptun, FOREN 2026 reunește peste 100 de vorbitori de prestigiu, reprezentanți ai instituțiilor europene și naționale, lideri ai companiilor energetice, experți și cercetători, pentru a analiza provocările și oportunitățile generate de transformarea sectorului energetic.