Seara fac milioane. Bateriile de stocare profită de diferențele uriașe de preț la energie. Top 3 din domeniu

Până de curând, bateriile pentru stocarea energiei electrice reprezentau o tehnologie aflată la început de drum în România. În vara lui 2026, însă, acestea au început să influențeze vizibil funcționarea Sistemului Energetic Național (SEN), în special în intervalele de consum maxim din timpul serii.

Datele publicate de Transelectrica arată că, în seara zilei de 23 iunie, în jurul orei 22:00, instalațiile de stocare furnizau în rețea aproximativ 445 MW. La acel moment, bateriile acopereau aproape 8% din producția totală de energie electrică livrată în SEN, o contribuție comparabilă cu cea a tuturor centralelor pe gaze aflate atunci în funcțiune. Specialiștii spun că este un semnal clar că stocarea energiei începe să devină un element esențial pentru echilibrarea sistemului energetic, mai ales într-o perioadă în care producția din surse regenerabile crește rapid.

Diferențele uriașe de preț transformă bateriile într-o afacere foarte profitabilă

Dincolo de avantajele tehnice pentru funcționarea rețelei electrice, bateriile au început să genereze și câștiguri importante pentru investitori. Modelul de afaceri este relativ simplu. În timpul zilei, când producția de energie fotovoltaică este foarte ridicată, iar consumul scade, energia electrică se tranzacționează la prețuri reduse. Aceasta este cumpărată și stocată în baterii.

Seara, odată cu dispariția producției solare și creșterea consumului, prețurile urcă spectaculos, iar energia este revândută în rețea.

Energie

Dispută pe viitorul program de finanțare a bateriilor: prosumatorii cer explicații Dianei Buzoianu

De exemplu, în după-amiaza zilei analizate, energia din Piața pentru Ziua Următoare putea fi cumpărată cu aproximativ 314 lei/MWh. Câteva ore mai târziu, în jurul orei 22:00, prețurile depășeau 2.200 lei/MWh, iar pe piața intrazilnică treceau chiar de 3.000 lei/MWh.

Chiar dacă operatorii suportă costuri legate de încărcare, pierderi tehnologice și amortizarea echipamentelor, diferențele dintre prețurile de cumpărare și cele de vânzare fac ca investițiile în stocare să fie, în prezent, printre cele mai atractive din sectorul energetic.

România își mărește rapid capacitatea de stocare

Dezvoltarea acestui segment este una accelerată. Potrivit celor mai recente date ale Transelectrica, la 20 iunie 2026 România dispunea de instalații de stocare cu o putere totală instalată de 878 MW și o capacitate de 1.630 MWh. Ritmul de creștere este impresionant. Cu numai două luni înainte, capacitatea totală era de aproximativ 1.100 MWh. Într-un interval foarte scurt au fost adăugați încă aproximativ 500 MWh, odată cu punerea în funcțiune a unor proiecte de mari dimensiuni.

Chiar dacă România se află încă în urma unor state din regiune, precum Bulgaria, tendința arată o accelerare puternică a investițiilor. Reprezentanții Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei estimează că puterea instalațiilor de stocare ar putea depăși 2.000 MW până la sfârșitul acestui an, de peste trei ori nivelul existent la finalul lui 2025.

Cele mai mari baterii din România sunt deja operaționale

Printre cele mai importante investiții se numără instalația de la Florești, județul Cluj, dezvoltată de Nova Power & Gas, companie din grupul E-INFRA. Aceasta are o putere de aproximativ 200 MW și o capacitate de peste 400 MWh, fiind în prezent cea mai mare instalație de stocare cu baterii din România. Sistemul deservește atât piața serviciilor de sistem, cât și piața de echilibrare.

O altă investiție majoră este cea de la Gura Ialomiței, dezvoltată de Aukera Energy. Prima etapă a proiectului are o putere de 150 MW și o capacitate de 300 MWh, iar extinderea programată până la finalul anului va dubla practic dimensiunea instalației.

În județul Caraș-Severin, la Iaz, funcționează o altă unitate importantă, cu o putere de 100 MW și o capacitate de 206 MWh. Proiectul, realizat de Simtel pentru Energy Capital Group, este cea mai mare instalație de acest tip din Banat.

Stocarea energiei devine cheia integrării regenerabilelor

Creșterea rapidă a numărului de baterii răspunde unei probleme tot mai vizibile a sistemului energetic românesc.

În orele prânzului, când producția fotovoltaică este foarte ridicată, România ajunge frecvent să exporte energie la prețuri mici. În schimb, seara, când consumul crește și producția solară dispare, sistemul este obligat să importe energie la prețuri mult mai mari.

Prin stocare, energia produsă în exces în timpul zilei poate fi păstrată și utilizată exact în intervalele în care cererea este cea mai ridicată, contribuind atât la stabilizarea rețelei, cât și la reducerea costurilor.