Iran și SUA au reluat războiul, după semnarea armistițiului. Strâmtoarea Ormuz, din nou butoi de pulbere
La doar o săptămână după ce au semnat acordul de încetare a focului, Statele Unite și Iranul au reluat atacurile. Armata americană a lovit ținte din sudul Iranului ca represalii la atacul cu dronă lansat de Teheran asupra unui cargou în Strâmtoarea Ormuz. Cele două state se acuză reciproc de ruperea armistițiului, în timp ce Iranul revendică din nou controlul Strâmtorii Ormuz.
Tensiunile au izbucnit iar în Golful Persic
Pe 25 iunie, un cargou sub pavilion singaporez, „Ever Lovely”, a fost lovit de o dronă kamikaze în timp ce ieșea din Strâmtoarea Ormuz, navigând de-a lungul coastei Omanului. Drona iraniană a atins puntea superioară, dar vasul a putut să-și continue drumul.
În replică, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a acuzat Teheranul că a încălcat înțelegerea de încetare a focului și a anunțat lovituri de represalii.
„Agresiunea nejustificată împotriva navelor comerciale din partea forțelor iraniene a încălcat în mod clar armistițiul”, a transmis CENTCOM în comunicatul prin care a confirmat atacul.
Ce ținte au vizat americanii și cum răspunde Teheranul
Aeronavele americane au lovit depozite de rachete și drone, precum și instalații radar de pe coasta iraniană. Atacul a vizat zona Sirik, din sudul Iranului, unde presa locală a relatat că un proiectil a căzut lângă un debarcader, provocând o explozie.
Garda Revoluționară Iraniană susține că forțele navale și aeriene ale Teheranului au respins bombardamentul și au lovit, la rândul lor, poziții militare americane din regiune.
„Forțele de atac ale Americii au fost constrânse să se retragă”, au transmis Gărzile Revoluționare, care au avertizat că orice nouă „greșeală” va primi un „răspuns direct și decisiv”.
Mai mult, oficialii iranieni au minimizat pagubele. Agenția de stat Mehr l-a citat pe șeful porturilor din provincia Hormozgan, care a afirmat că portul Sirik funcționează normal și nu a suferit avarii.
Trump și Vance: avertismente dure înainte și după lovituri
Înainte de a ordona atacul, președintele Donald Trump și-a exprimat public nemulțumirea față de acțiunea Teheranului, pe care a calificat-o drept o violare a armistițiului.
„Republica Islamică a Iranului a lansat patru drone de atac asupra navelor care au traversat strâmtoarea Ormuz. Una dintre drone a lovit puntea superioară al unui vas cargou foarte scump. Pagubele au fost făcute, dar vasul a putut să înainteze. Am doborât celelalte trei drone. În mod evident, este o violare prostească a acordului de pace”, a scris Trump pe Truth Social.
Întrebat de presă, înainte de represalii, dacă SUA vor riposta, liderul american a răspuns scurt: „Veți afla.”
După atac, Casa Albă a transmis un mesaj: „America a fost și va fi pentru totdeauna o singură națiune sub Dumnezeu.”
„Iranul a semnat un acord de încetare a focului. Noi l-am respectat. Dacă au dezacorduri cu privire la modul în care este aplicat memorandumul de înțelegere, pot ridica telefonul. Dar violența va fi întâmpinată cu violență”, a declarat Vance pe platforma X.
În paralel, un oficial american a precizat pentru CNN, sub protecția anonimatului, că Washingtonul nu urmărește un nou război la scară largă cu Iranul.
Bătălia pentru Ormuz: Iranul vrea taxe, SUA cere navigație liberă
Dincolo de schimbul de lovituri, miza reală rămâne controlul asupra Strâmtorii Ormuz. Iranul și-a reafirmat „dreptul” de a supraveghea navigația prin culoar și a întors din drum mai multe petroliere străine acuzate de „tranzitare neautorizată”.
Teheranul ar intenționa să impună taxe de trecere tuturor navelor, o măsură din care ar putea încasa anual zeci de miliarde de dolari. Prin acest coridor îngust trece aproximativ o cincime din petrolul și gazele lichefiate ale lumii.
„Trecerea în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz nu poate fi garantată în baza unor aranjamente ambigue, a unor rute alternative sau a unor decizii care nu țin cont de rolul Iranului ca stat de coastă”, a declarat adjunctul ministrului iranian de externe, Kazem Gharibabadi.
Administrația Trump respinge categoric ideea.
„Navigația din strâmtoare trebuie să fie liberă, necondiționată și fără restricții, fără taxe, fără încercări de exercitare a controlului”, a transmis secretarul de stat Marco Rubio.
Acordul de pace, spulberat la o săptămână. Ce se întâmplă cu economia
Reluarea ostilităților vine la scurt timp după Memorandumul de la Islamabad, semnat pe 17 iunie de Trump și de președintele iranian Masoud Pezeshkian. Documentul marca oficial finalul războiului SUA–Iran, declanșat pe 28 februarie 2026.
Pe acest fundal s-a deschis un al doilea front diplomatic. Israelul și Libanul au semnat un acord pentru a opri luptele cu Hezbollah, prezentat ca un prim pas spre dezarmarea grupării și retragerea trupelor israeliene din sudul Libanului. Hezbollah a anunțat însă că nu va coopera, iar la Beirut au izbucnit proteste violente, cu blocaje de drumuri, incendii și intervenția forțelor de securitate cu gaze lacrimogene.
În ciuda tensiunilor, prețurile petrolului au scăzut vineri cu peste 3%, iar barilul de Brent se tranzacționa în jurul valorii de 72 de dolari. Calmul rămâne fragil: orice escaladare în Ormuz, prin care trece o parte uriașă din energia planetei, poate împinge rapid facturile în sus, inclusiv pentru consumatorii din Europa și din România.