HoReCa, „suspectul de serviciu” al reformei: cât a încasat statul de la acest sector

HoReCa este unul dintre sectoarele pe care statul român le reformează cu o perseverență aproape tandră. Îi schimbă taxele, îi fiscalizează bacșișul, îi verifică încasările, îi numără ospătarii și îi explică periodic faptul că trebuie să participe la salvarea bugetului. Industria nu este, desigur, un paradis al disciplinei fiscale.

Noile cifre arată că nici nu mai poate fi prezentată drept o uriașă casă de marcat clandestină.

În schimb, când reforma s-a apropiat de companiile de stat și de consiliile lor de administrație, entuziasmul politic s-a evaporat.

Acolo nu mai discutam despre ospătari și patroni de pensiuni, ci despre clientela partidelor. Iar reforma a devenit brusc periculoasă pentru ”bunul mers al Țării.

Afaceri record, profituri mai mici

Industria ospitalității a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de 58,44 miliarde de lei, în creștere cu 12% față de cele 52,17 miliarde raportate în 2024.

Cifra arată spectaculos,

dar trebuie citită împreună cu inflația medie de 7,3% și cu evoluția profitului.

Companiile au încasat mai mult, însă profitul net al sectorului a scăzut de la 4,17 miliarde la 3,54 miliarde de lei.

Marja de profit s-a redus astfel de la 8% la 6%, cel mai slab nivel de după pandemie. În cazul barurilor, a coborât până la aproximativ 4%.

Cu alte cuvinte, restaurantele au trecut mai mulți bani prin casă, dar au păstrat mai puțini.

Scumpirea alimentelor, energiei, chiriilor și salariilor nu dispare din contabilitate doar pentru că terasa este plină într-o seară de sâmbătă.

Statul ia 21 de lei din fiecare sută

Conform „Barometrului Ospitalității”, analiză prezentată de organizația patronală HORA, sectorul ar fi generat în 2025 taxe și contribuții estimate la 12,2 miliarde de lei.

Asta înseamnă aproximativ 21 de lei pentru buget la fiecare 100 de lei încasați.

Cea mai mare sumă provine din taxele și contribuțiile aferente salariilor – 5,68 miliarde de lei.

TVA a adus aproximativ 4,94 miliarde, iar impozitarea profitului alte 993 de milioane de lei.

Trebuie subliniat că acestea sunt estimările industriei, nu un bilanț detaliat publicat de ANAF.

Dar proporțiile contrazic imaginea unui sector care trăiește exclusiv din nota nefiscalizată și ciorba trecută doar în caiet.

Statul a băgat mâna și în borcanul ospătarului

Cea mai spectaculoasă cifră este cea referitoare la bacșiș:

aproximativ 584 de milioane de lei ar fi ajuns la stat în urma fiscalizării acestuia.

Impozitarea bacșișului a fost introdusă în ianuarie 2023, iar suma lăsată de client este evidențiată pe bon și impozitată cu 10%.

Raportarea patronală sugerează, așadar, bacșișuri fiscalizate de aproape 5,84 miliarde de lei în 2025.

Este o sumă enormă și tocmai de aceea ar merita confirmată separat de Ministerul Finanțelor.

Diferența dintre o estimare economică și banii efectiv încasați de ANAF nu este un amănunt.

Cert este însă că statul a reușit să transforme până și gestul clientului mulțumit într-o sursă bugetară respectabilă.

Aproape 200.000 de oameni lucrează în industrie

HoReCa avea anul trecut aproximativ 195.000 de angajați, față de 185.000 în 2024. Restaurantele și barurile concentrau circa 123.000 de locuri de muncă.

Sectorul nu doar încasează și plătește taxe, ci absoarbe forță de muncă, inclusiv persoane cu o calificare redusă sau aflate la început de carieră.

Cu toate acestea, rămâne o țintă comodă: este vizibil, fragmentat și nu poate amenința că retrage sprijinul parlamentar.

Reforma curajoasă se oprește la ușa CA-ului

Contrastul cu firmele de stat este greu de ignorat.

Guvernul Bolojan propusese reducerea numărului membrilor din consiliile de administrație, plafonarea indemnizațiilor și introducerea unor indicatori reali de performanță.

România avea 1.326 de companii publice, iar datele prezentate de Guvern arătau pierderi de miliarde și o dependență masivă de subvenții.

Acolo se aflau economiile structurale, dar și funcțiile distribuite clientelei politice.

Oana Gheorghiu a descris ulterior fără menajamente momentul:

s-a putut lucra cu Bolojan câtă vreme au crescut taxele și TVA, dar conflictul a izbucnit când Guvernul a început să se uite în consiliile de administrație.

Declarația sa confirmă dimensiunea politică a blocajului.

HoReCa nu trebuie scutită de reguli și nici idealizată.

Dar reforma nu poate însemna numai fiscalizarea mesei, a ospătarului și a bacșișului.

Dacă statul găsește cu ușurință borcanul de pe tejghea, dar se rătăcește pe coridor înainte să ajungă la ușa unui CA, problema nu mai este fiscală.

Este una de curaj și de proprietate politică asupra risipei.