Cernavodă se oprește complet. Cât timp ar putea România să rămână fără energia celor două reactoare

Oprirea celui de-al doilea reactor al Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, programată pentru joi, vine într-un context în care nivelul Dunării continuă să scadă. Directorul centralei, Romeo Urjan, avertizează că situația nu se va schimba rapid: „Cel puțin pentru 10 zile nu vedem o repornire de unitate nucleară”. Cu toate acestea, oficialul susține că nu există motive de îngrijorare privind stabilitatea Sistemului Energetic Național și exclude scenariul unui blackout.

Al doilea reactor, oprit controlat

Unitatea 2 de la Cernavodă va fi oprită gradual, pentru a limita impactul asupra instalațiilor și asupra sistemului energetic. Potrivit lui Romeo Urjan, procesul va dura aproximativ trei ore, timp în care producția va fi redusă treptat.

Oprirea controlată are rolul de a permite Sistemului Energetic Național să compenseze pierderea unei capacități de aproximativ 700 MW. Directorul centralei a explicat că astfel sunt reduse atât riscurile pentru echipamente, cât și efectele unei scăderi bruște de producție.

Urjan a precizat că opririle temporare ale reactoarelor sunt situații prevăzute încă din etapa de proiectare a centralelor nucleare și nu afectează echipamentele acestora.

ACTUALITATE

„Criză de penibilitate”. Ciolacu acuză că investitorii străini ar câștiga milioane din energia vândută de România

ACTUALITATE

Seceta forțează închiderea reactorului 2 de la Cernavodă. Apele Române anunță că Unitatea 2 se va opri în 48 de ore

Dunărea continuă să scadă

Problema principală rămâne debitul redus al Dunării. Prognoza pentru următoarele zece zile indică menținerea tendinței de scădere a nivelului apei, ceea ce face improbabilă repornirea rapidă a unuia dintre reactoarele de la Cernavodă.

„Cel puțin pentru 10 zile nu vedem o repornire de unitate nucleară”, a explicat directorul CNE Cernavodă.

În paralel, lucrările de dragare și decolmatare continuă, cu scopul de a permite reluarea producției cât mai repede după creșterea debitului Dunării.

România se bazează și pe importuri

În perioadele în care producția internă nu acoperă integral consumul, România apelează la importuri de energie electrică. Situația este mai evidentă în intervalele de consum maxim, în special în timpul serii.

Potrivit lui Romeo Urjan, datele Transelectrica indică importuri de aproximativ 2.000-2.500 MW în timpul vârfului de seară.

Directorul CNE Cernavodă consideră însă că sistemul are suficiente mecanisme pentru a face față pierderii temporare a producției nucleare. Energia poate fi asigurată prin ceilalți producători interni, dar și prin importuri.

Și centrala de la Kozlodui ar putea avea probleme

Situația hidrologică nu este o problemă exclusiv pentru România. Romeo Urjan a atras atenția și asupra Centralei Nucleare de la Kozlodui, din Bulgaria, care ar putea fi afectată la rândul ei de nivelul scăzut al Dunării.

O eventuală oprire a centralei bulgare ar putea avea consecințe importante pentru sistemul energetic al țării vecine, având în vedere ponderea ridicată a producției nucleare în necesarul de electricitate al Bulgariei.

Mesaj pentru populație: nu există risc de blackout

Șeful CNE Cernavodă a transmis că oprirea celor două unități nu trebuie privită ca un semnal al unei crize energetice.

Potrivit acestuia, reactoarele nucleare pot fi oprite și repornite în condiții controlate, iar sistemul dispune de surse alternative de producție și de posibilitatea de a apela la importuri.

„Românii nu cred că au de ce să se teamă”, a transmis Romeo Urjan, respingând scenariile privind un posibil blackout sau o criză energetică.