Săpun solid sau lichid? Specialiștii spun că întrebarea e greșit pusă. Problema e alta

Există o situație în care spălatul pe mâini nu doar că nu ajută, ci lasă în urmă mai multe bacterii decât înainte de a deschide robinetul. Cercetătorii americani au măsurat fenomenul într-o școală și au pus cauza pe seama săpunului lichid din dozatoare reumplute și contaminate. Adică exact tipul de recipient care stă în majoritatea băilor din România.

Studiul care a măsurat bacteriile de pe mâini după spălare

Cercetarea a fost publicată în numărul din mai 2011 al revistei Applied and Environmental Microbiology și a urmărit un scenariu banal: ce rămâne pe piele după ce te speli cu săpun dintr-un dozator umplut la nesfârșit, fără curățare.

Echipa a găsit o școală primară în care toate cele 14 dozatoare erau deja contaminate și le-a cerut elevilor și angajaților să se spele pe mâini ca de obicei, măsurând nivelul bacteriilor înainte și după. Rezultatul a mers în direcția opusă așteptărilor. Bacteriile Gram-negative de pe mâini au crescut de 26 de ori după spălarea cu săpunul din acele recipiente. În schimb, spălarea cu săpun provenit din dozatoare cu rezervă sigilată a redus semnificativ numărul bacteriilor de pe mâini.

Testele de laborator au mers și mai departe. Cercetătorii au contaminat intenționat săpun lichid cu bacteria Serratia marcescens, iar după spălare o cantitate importantă de bacterii a rămas pe fiecare mână și o parte s-a transferat pe o suprafață de contact. Așa că problema nu se oprește la piele: microorganismele ajung, ulterior, pe clanțe, robinete și telefoane.

Un detaliu de context contează pentru citirea corectă a cifrelor. Autoarea principală a studiului, Carrie Zapka, lucra la GOJO Industries, companie din Akron, Ohio, iar la cercetare au participat și specialiști de la BioScience Laboratories din Bozeman, Montana, și de la Universitatea din Arizona. Adică o parte a echipei provine din industria care produce chiar sistemele cu rezervă sigilată recomandate în concluzii.

De ce se contaminează dozatoarele reumplute

Mecanismul e simplu și tocmai de aceea trece neobservat. Recipientul se golește, iar în loc să fie spălat, primește imediat o nouă porție de săpun. În timp, pe pereții interiori se poate forma un depozit în care bacteriile găsesc umezeală și substanțe organice.

Amploarea fenomenului a fost măsurată separat. Un studiu publicat în Journal of Environmental Health a arătat că unul din patru dozatoare reumplute din toaletele publice ar fi contaminat cu niveluri periculoase de bacterii, în timp ce la sistemele sigilate nu a fost identificată nicio contaminare. Ba mai mult, o cercetare apărută în revista Biofouling indică faptul că biofilmul bacterian revine în interiorul dozatoarelor chiar și după curățările rare.

Din acest motiv, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite recomandă ca astfel de recipiente să nu fie „completate” peste săpunul rămas în ele.

Referitor la aplicabilitatea în casă, o precizare e necesară: măsurătorile s-au făcut pe dozatoare din spații publice și dintr-o școală, nu pe recipiente din băile private, unde numărul de utilizatori e mult mai mic.

Ce spun specialiștii despre săpunul solid și cel lichid

Concluzia nu este că săpunul lichid ar fi mai puțin igienic decât cel solid. Iris Freya Chaberny, medic specialist în igienă și medicină de mediu și directoarea Institutului de Igienă Spitalicească și de Mediu al Spitalului Universitar Schleswig-Holstein, explică faptul că între cele două nu ar exista diferențe relevante de eficiență atunci când vine vorba despre îndepărtarea murdăriei și a agenților patogeni.

Nici săpunul solid nu e steril. El ajunge în contact cu mâinile mai multor persoane și poate avea bacterii pe suprafață. Studiile arată însă că nivelurile de contaminare rămân reduse și că nu se formează un rezervor permanent de agenți patogeni. Pentru persoanele sănătoase, săpunul solid este considerat sigur din punct de vedere igienic.

Pe de altă parte, specialiștii citați de publicația germană FOCUS avertizează că un recipient reutilizat fără curățare s-ar putea contamina în timp. Variabila care contează nu este forma săpunului, ci vasul în care stă.

Ce trebuie făcut când se golește recipientul

Soluția nu presupune renunțarea la săpunul lichid. Un dozator reutilizabil ar trebui golit complet și spălat înainte de a primi o nouă cantitate de săpun, nu completat direct. Alternativele sunt recipientul de unică folosință sau sistemul cu rezervă sigilată, cel care a ieșit cel mai bine în testele americane.

Mai mult, specialiștii atrag atenția că, în viața de zi cu zi, tehnica de spălare cântărește mai greu decât alegerea dintre solid și lichid. Săpunul trebuie să acopere bine palmele, degetele, spațiile dintre ele, vârfurile degetelor și degetele mari, iar operațiunea ar trebui să dureze cel puțin 20 de secunde. Printre momentele esențiale se numără spălatul după toaletă și înainte de masă.

Iar mecanismul prin care funcționează săpunul e adesea înțeles greșit. El nu trebuie neapărat să omoare bacteriile: rolul lui principal este să desprindă microorganismele de pe piele, care sunt apoi îndepărtate cu apă.