Alegerile intră la „strict secret”. AEP primește dreptul de a lucra cu documente pe care publicul nu le poate vedea

Autoritatea Electorală Permanentă va putea primi, prelucra și arhiva documente clasificate „strict secret”. Guvernul invocă eliminarea unui blocaj instituțional, dar nu explică limpede ce categorii de informații electorale vor ajunge sub această ștampilă.

AEP urcă o treaptă în ierarhia secretelor

Până acum, informațiile clasificate elaborate sau deținute de AEP puteau avea cel mult nivelul „secret”.

Prin hotărârea aprobată joi, instituția va putea gestiona și documente „strict secret”, primite inclusiv de la MAI, MAE și Serviciul de Telecomunicații Speciale.

De ce era necesară schimbarea

Explicația tehnică a Guvernului este rezonabilă.

POLITICĂ

De ce crede Gh. Piperea că proiectul AEP privind legea partidelor este: „O metodă de exterminare a partidelor care se opun sistemului”

POLITICĂ

AEP propune o nouă lege a partidelor: minimum 100 de fondatori, înregistrare la Autoritatea Electorală și registre digitalizate

Dacă STS, MAI sau altă instituție transmite o informare „strict secretă”, AEP trebuie să aibă personalul autorizat, registrul special și spațiile securizate necesare pentru a o primi legal.

Până acum exista o „asimetrie operațională”: expeditorul putea produce documentul, dar destinatarul nu-l putea înregistra la același nivel de clasificare.

Ce se poate ascunde legitim

În această categorie ar putea intra informații despre:

• atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale;
• vulnerabilitățile sistemelor STS;
• ingerințe și operațiuni străine;
• amenințări asupra secțiilor de votare;
• măsuri operative de securitate;
• informări sau hotărâri clasificate ale CSAT.

Asemenea date nu pot fi publicate fără a compromite chiar sistemele pe care statul încearcă să le protejeze.

Ce nu trebuie să devină secret

Numărătoarea voturilor, procesele-verbale, deciziile administrative, finanțarea partidelor și explicațiile privind incidentele electorale trebuie să rămână publice și verificabile.

Noua hotărâre nu transformă întreaga activitate a AEP într-un dosar secret și nu oferă instituției dreptul de a ascunde orice document incomod.

Guvernul lasă însă o gaură neagră

Executivul nu a precizat concret ce categorii de documente vor primi nivelul „strict secret”.

Aici începe problema.

Transparența nu poate funcționa pe încredere oarbă

AEP nu administrează muniții, ci încrederea publică în alegeri.

Tocmai de aceea, Guvernul trebuia să prezinte categoriile generale vizate și garanțiile împotriva clasificării abuzive.

Secretizarea poate proteja alegerile. Folosită comod, poate proteja instituțiile de întrebări.

Iar formula „nu vă putem explica, este strict secret” reprezintă exact răspunsul pe care statul român nu-și mai permite să-l ofere.