Cifra fatidică: 233. Siegfried Mureșan duce criza spre răscrucea anticipatelor

Desemnarea lui Siegfried Mureșan începe să semene tot mai puțin cu o soluție la criza guvernamentală și tot mai mult cu o etapă procedurală care poate deschide drumul către anticipate.

Aritmetica este necruțătoare.

PSD a decis că nu votează Guvernul Mureșan.

AUR a anunțat același lucru.

UDMR vorbește deschis despre inutilitatea unei prezentări în Parlament dacă majoritatea nu există.

Iar premierul desemnat spune, totuși, că va merge „categoric” la vot.

Aici începe adevărata problemă.

Mureșan ar fi a doua cădere

România a consumat deja prima respingere relevantă constituțional.

Guvernul Adrian Veștea a fost respins de Parlament pe 22 iunie, cu doar 189 de voturi pentru, față de cele 233 necesare pentru învestire.

Prin urmare, dacă Siegfried Mureșan merge acum în Parlament și pierde votul, aceasta ar fi a doua solicitare de învestitură respinsă.

Cele 60 de zile sunt deja consumate

Iar termenul de 60 de zile prevăzut de Constituție este demult depășit.

Articolul 89 spune limpede că președintele poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

Cu alte cuvinte, după o eventuală cădere a lui Mureșan, anticipatele nu devin obligatorii.

Dar devin posibile constituțional.

Și asta schimbă complet greutatea votului.

Dacă voturile nu există, de ce mai mergem la vot?

Kelemen Hunor spune, practic, ceea ce arată calculatorul.

Fără PSD, actuala formulă este foarte departe de majoritate.

Liderul UDMR vorbește despre aproximativ 160–170 de voturi și spune răspicat că nu-i place să meargă în Parlament doar ca să piardă.

UDMR sugerează retragerea

Mesajul este transparent: dacă nu există 233, poate fi mai rațional ca Mureșan să-și depună mandatul și președintele să încerce o altă desemnare.

Numai că Mureșan a anunțat luni seară că merge înainte.

Aici desemnarea începe să semene mai puțin cu o încercare de formare a guvernului și mai mult cu un test constituțional dus până la capăt.

PSD nu mai pare speriat de anticipate

Adevărata schimbare politică a zilei este însă alta.

PSD nu mai vorbește despre anticipate ca despre o variantă nedorită.

Sorin Grindeanu i-a transmis direct lui Mureșan că, dacă nu reușește să-și construiască majoritatea, ar trebui să-și depună mandatul rapid:

fie urmează o nouă nominalizare, fie se intră pe traseul anticipatelor.

Tonul social-democraților s-a schimbat

Formularea este importantă.

Până de curând, PSD avea toate motivele să tragă de orice combinație parlamentară care evita urnele.

Acum tonul este mult mai relaxat.

Și nu e greu de înțeles de ce.

Sondajele au mai dat puțin curaj

Barometrul INSCOP din septembrie plasează PSD la 18,7%, în creștere față de măsurătorile anterioare, în timp ce PNL pierde teren.

Nu este un rezultat spectaculos.

Dar peste el a venit și cercetarea „de casă”.

Sondajul intern: PSD la 22–24%

Claudiu Manda susține că PSD are trei sondaje interne, realizate de trei case diferite, care plasează partidul între 22% și 24%, PNL sub 14%, iar USR la numai 7–9%.

Fiind sondaje interne, cifrele trebuie tratate cu rezerva necesară. 24% e cam optimist dar 22% sună foarte posibil.

Dar în politică nu contează doar cât de adevărat este un sondaj.

Contează și cât de tare îl crede partidul care l-a comandat.

PSD pare să creadă în propria revenire

Iar PSD pare să-l creadă suficient cât să privească perspectiva întoarcerii la urne cu ceva mai multă seninătate.

Nu întâmplător, Manda spune explicit că partidului „nu îi este frică de anticipate”.

AUR, în schimb, nici măcar nu se mai ascunde după nuanțe.

AUR vrea anticipate

George Simion a anunțat că partidul său nu votează Guvernul Mureșan, iar liderii formațiunii vorbesc despre anticipate drept soluția politică de ieșire din blocaj.

Asta înseamnă că două partide mari au motive diferite să privească optimist spre confruntarea de la urne.

Două partide, două motive

AUR pentru că sondajele îl mențin foarte sus.

PSD pentru că începe să creadă că și-a revenit suficient cât să nu mai considere anticipatele o aventură electorală.

PNL și USR, în schimb, au motive mult mai puține de entuziasm.

Și totuși, rămâne varianta Grindeanu

Aici se află necunoscuta reală.

PSD spune că nu votează Mureșan.

Dar PSD nu spune că renunță la guvernare.

Dimpotrivă, Grindeanu a lăsat deschisă ideea unei alte nominalizări, iar partidul continuă să transmită că poate construi un executiv în jurul său.

Anticipate sau Grindeanu?

De aici apare inevitabil întrebarea:

dacă Mureșan cade, urmează anticipatele sau urmează Sorin Grindeanu?

Și, mai ales, ar putea exista atunci un aranjament informal prin care AUR să faciliteze existența unui guvern PSD fără să și-l asume oficial?

Deocamdată, nu există dovezi publice pentru un asemenea plan.

Declarațiile de luni și realitatea de joi

Public, AUR spune exact contrariul.

Dar politica românească a demonstrat de suficiente ori că declarațiile ferme de luni pot deveni amintiri vagi până joi.

Și tocmai de aceea ipoteza nu poate fi tratată drept fapt, dar nici scoasă complet din ecuație.

Mureșan poate deveni cheia, nu soluția

În acest punct, Siegfried Mureșan pare prins într-un rol straniu.

Dacă își depune mandatul, criza continuă cu o nouă desemnare.

Dacă merge la vot și cade, condițiile constituționale pentru dizolvarea Parlamentului sunt îndeplinite.

De acolo, mingea ajunge la Nicușor Dan

De acolo înainte, decizia devine politică și ajunge la Nicușor Dan.

Iar PSD pare astăzi mult mai puțin speriat de răscruce decât era acum câteva luni.

AUR aproape că o cere.

Mureșan spune că merge înainte.

Premierul care poate duce criza până la urne

Și astfel, premierul desemnat pentru a închide criza poate ajunge exact omul care o duce până la marginea urnelor.

Nu pentru că are cele 233 de voturi.

Ci tocmai pentru că, deocamdată, nu le are.