Zeci de milioane pe sisteme care nu merg, apoi angajări noi. Sabin Sărmaș, despre digitalizarea făcută „la noi”

Deși digitalizarea a ajuns tema preferată a politicienilor, Sabin Sărmaș susține că promisiunile din acest domeniu ar ascunde, de fapt, o păcăleală. Invitat în podcastul lui George Buhnici, Sărmaș a explicat că un stat cu adevărat digital ar presupune transparență și desființarea unor instituții, două lucruri pe care clasa politică nu le-ar dori.

Sabin Sărmaș spune că digitalizarea promisă de politicieni ar fi o păcăleală

Sărmaș a pornit de la o constatare simplă: în România se vorbește mult despre digitalizare. Iar invitatul lui Buhnici a afirmat că îi cunoaște pe toți politicienii care au avut, la un moment dat, puterea să schimbe ceva.

Potrivit lui, aceștia ar ști că tema sună bine în discursuri. Numai că nu ar vrea transparență, pentru că într-un sistem digital totul se vede.

Așa că Sărmaș le-a transmis ascultătorilor să nu creadă promisiunile politicienilor pe acest subiect.

„E o păcăleală, e o vrăjeală”, a declarat Sabin Sărmaș.

De ce statul ar evita să desființeze instituții prin digitalizare

Explicația ține de ce se întâmplă în spatele birourilor. Pentru Sărmaș, digitalizarea nu ar însemna o simplă reformă, ci dispariția unor instituții. Exemplul dat a fost Registrul Comerțului. Activitatea acestuia ar putea fi rezolvată, în opinia sa, în două minute: două atribuții mutate la altă instituție, iar restul ar funcționa printr-o platformă.

Ba mai mult, discuția a ajuns la zecile de milioane cheltuite la Registrul Comerțului pe un sistem care nu ar fi mers. Soluția găsită după eșec ar fi fost angajarea de personal suplimentar. Sărmaș a descris acest tipar ca pe o regulă: de fiecare dată când apare o sarcină nouă, statul ar face un sistem informatic dezastruos și ar mai angaja 40 de oameni ca să-l pună în funcțiune.

În dialogul cu George Buhnici a fost ridicată și întrebarea de ce risipa a trecut neobservată atâția ani. Răspunsul: banii europeni și creșterea economică au acoperit costurile. Însă resursele pentru acest lux ar fi pe terminate.

Pe de altă parte, Sărmaș a explicat de ce lucrurile nu se schimbă. Acolo de unde sunt trimiși oamenii în Parlament și în Guvern ar trebui acceptați profesioniști cu viziuni disruptive. Adică oameni care vin cu transparență și eficiență și care vor să desființeze, nu să cârpească.

„Când vii cu digital, desființezi instituții”, a punctat invitatul.

Specialistul adus de la Bitdefender ar fi rămas fără autoritate din prima zi

Pentru Sărmaș, digitalizarea funcționează doar când este asumată la cel mai înalt nivel, de președinte sau de premier. Altfel, proiectul nu ar avea nicio șansă. Problema apare când responsabilul cu domeniul răspunde în fața cuiva care nu înțelege nimic din el. Invitatul a descris un astfel de șef, care ar fi râs de omul lui pentru că a întârziat 40 de minute, după ce s-a pierdut prin a doua cea mai mare clădire din lume.

Referitor la specialistul adus de la Bitdefender, Sărmaș a spus că acesta are un CV impecabil și e foarte priceput. Cu toate acestea, ar fi fost umilit, iar autoritatea i-ar fi fost tăiată chiar din prima zi.

Sărmaș i-a urat succes și a glumit că prima problemă a noului venit ar fi să-și tragă singur Wi-Fi în birou. Apoi a adăugat un sfat tactic: să nu-l lase pe ministrul Zanfir să-i numească pe cei doi secretari de stat și să-și aleagă singur.

„Măcar să fie trei care să muncească. Că dacă nu, să fie singur și doi care îl încurcă”, a spus Sărmaș.

Factura pentru hardware-ul cumpărat acum ar putea ajunge la un miliard

Invitatul lui Buhnici a avertizat și asupra unei note de plată care ar urma să vină. În aproximativ șapte ani, România ar trebui să scoată din nou între 500 de milioane și un miliard pentru a înlocui hardware-ul achiziționat acum. Printre echipamente se numără și cele din cloudul guvernamental.

Mai mult, nimeni nu știe cât vor costa atunci aceste echipamente. Prețurile s-ar putea dubla, tripla sau chiar înmulți de cinci ori. Iar Sărmaș s-a întrebat dacă România va face față acestei înlocuiri.

În opinia sa, șansa țării ar fi să investească în inteligența artificială și în energia care o susține. Astfel, România ar putea deveni a cincea, a șasea sau a șaptea economie a Europei, pe măsura resurselor pe care le are. Numai că România nu ar avea un plan nici măcar pentru proiectele deja livrate cu întârziere.

Lipsa de strategie s-ar vedea și în felul în care sunt tratate Ministerul Digitalizării și cel al Energiei. Întrebat dacă cele două ar trebui să fie împreună, Sărmaș a spus că i se pare o idee foarte bună. Motivul: modul în care se livrează serviciile se schimbă, iar oamenii nu mai stau să dea click-uri prin interfețe.

Problema, a explicat invitatul, este că politicienii nu ar înțelege nici digitalizarea, nici inteligența artificială.

„Mulți dintre ei cred că ea înseamnă să-și scrie discursurile pe ChatGPT. Și atât”, a afirmat Sabin Sărmaș.