Transgaz pariază pe hidrogen, dar profitul vine încă din gaze

Transgaz a semnat la Tokyo un memorandum cu grupul japonez Kawasaki Heavy Industries pentru transportul hidrogenului prin conducte, iar directorul companiei vorbește despre unul dintre cele mai mari centre de cercetare a hidrogenului din Europa. Dincolo de ambiție, proiectul concret este un demonstrator de circa 21 de milioane de euro, mic față de investițiile anuale ale companiei.

Pentru următorii ani, economia Transgaz depinde tot de gaze: de tarifele reglementate, de un program de investiții fără precedent și de volumele care vor veni din 2027 de la Neptun Deep.

Un memorandum și un demonstrator de 21 de milioane de euro

Documentul semnat pe 20 octombrie la Forumul pentru Inovare România–Japonia stabilește un cadru de cooperare, nu obligații ferme. Proiectul concret pe care îl pregătesc cele două companii va testa compresorul centrifugal pentru hidrogen dezvoltat de Kawasaki, într-un sistem închis. Va include și un electrolizor, folosit și în ROHYD, proiectul-pilot prin care Transgaz studiază amestecul de gaze naturale cu hidrogen în conducte.

Valoarea estimată a demonstratorului este de 21 de milioane de euro, adică aproximativ 110 milioane de lei. Pentru comparație, Transgaz derulează un plan de investiții de circa 6,5 miliarde de lei, așa că demonstratorul reprezintă sub 2% din investițiile unui singur an. Nu se știe încă nici cum vor fi împărțite costurile între cele două companii: amplasamentul, responsabilitățile și calendarul vor fi stabilite abia printr-un acord de proiect ulterior.

Energie

Profitul Transgaz a scăzut cu 41%. Volumele au crescut cu 9%. Explicația e într-un singur rând din raport

Transgaz speră ca parteneriatul să aducă și o fabrică de compresoare Kawasaki în România, dar nici acest obiectiv nu are, deocamdată, un angajament concret.

Miliardele pentru hidrogen, încă pe hârtie

Planul de dezvoltare al Transgaz pe următorii zece ani include proiecte pentru hidrogen de peste 4,9 miliarde de euro, în principal pentru adaptarea conductelor existente. Suma este mare, dar realizarea ei depinde de factori pe care compania nu îi controlează.

Primul este cererea. Hidrogenul verde rămâne mult mai scump decât gazul natural, iar fără industrii care să-l cumpere, de la oțelării și fabrici de îngrășăminte la rafinării, conductele nu au ce transporta. Al doilea este reglementarea: pentru un operator de rețea, contează dacă aceste investiții vor fi recunoscute în tarife. Dacă da, ele aduc un randament garantat; dacă nu, riscul rămâne la companie. Al treilea este finanțarea, pentru că fondurile europene pot acoperi doar o parte, iar restul ar crește datoriile.

Valoarea strategică este totuși reală. Pe măsură ce Europa se decarbonizează, rețelele de gaze riscă să fie folosite tot mai puțin. Capacitatea de a transporta hidrogen le-ar putea prelungi viața. Din această perspectivă, demonstratorul cu Kawasaki este o asigurare ieftină pentru viitorul principalului activ al companiei.

Profit mai mic, investiții record

Rezultatele din primul semestru arată o companie aflată la vârful unui ciclu de investiții. Profitul net consolidat al companiei a scăzut cu 41,5%, la 303,7 milioane de lei, iar veniturile din transportul intern s-au redus cu 7%, la 1,25 miliarde de lei, deși cantitățile transportate au crescut cu aproximativ 9%. Rezultatul a fost totuși cu 11% peste nivelul din buget.

Explicația ține de modul în care funcționează un monopol reglementat. Tarifele Transgaz sunt stabilite astfel încât compania să-și recupereze costurile și să obțină un randament pe investiții, dar recuperarea vine cu întârziere. Potrivit unei analize publicate de Puterea, decalajul dintre momentul plății investițiilor și cel al recuperării lor prin tarife este de aproximativ nouă luni. Investițiile mari din 2024 și 2025 apasă acum pe profit și ar urma să aducă venituri suplimentare din toamnă.

Îndatorarea crește, dar rămâne sub control. Datoria netă este estimată la o medie de circa 3,1 ori profitul operațional înaintea amortizării în perioada 2026–2028, sub pragul de 4 considerat sensibil. Fluxul de numerar liber rămâne însă negativ, semn că investițiile consumă mai mulți bani decât produce activitatea curentă.

Motorul real vine din Marea Neagră

Pentru Transgaz, cea mai importantă veste a următorilor ani nu vine din Japonia, ci din Marea Neagră. Conducta Tuzla–Podișor, de 308 kilometri și circa 500 de milioane de euro, a fost finalizată în 2025 și va prelua gazele din Neptun Deep, unde prima producție este estimată pentru prima jumătate a anului 2027. La nivel maxim, proiectul va produce aproximativ 8 miliarde de metri cubi pe an, iar toate aceste volume vor trece prin rețeaua Transgaz, aducând venituri suplimentare din tarife și din rezervarea de capacitate.

Conducta poate prelua în viitor și gaze din alte perimetre din Marea Neagră, inclusiv bulgărești și turcești, ceea ce ar consolida rolul companiei ca operator regional de tranzit.

Memorandumul cu Kawasaki este, în acest context, o mișcare inteligentă și ieftină de pregătire pentru viitor, nu o schimbare a modelului de afaceri. Indicatorii care vor conta în următorii doi ani sunt tarifele aprobate de autoritatea de reglementare, punerea în funcțiune a Neptun Deep și evoluția datoriilor. Hidrogenul va conta abia atunci când va exista un acord de proiect cu bani, calendar și clienți.