Constructorii români, la un pas de colaps: peste 1 miliard de euro, neîncasați de la stat. Cristian Erbașu avertizează: urmează un val de concedieri în construcții

Constructorii români mai au de recuperat peste 1 miliard de euro din contracte derulate prin PNRR, iar zeci de mii de muncitori din domeniu riscă să-și piardă locul de muncă în perioada următoare. Avertismentul vine de la Cristian Erbașu, directorul general al Construcții Erbașu. Acesta a vorbit despre un sector blocat între datorii neachitate de autorități și lipsa unor proiecte noi.

Datoriile statului către constructori, încă uriașe

Față de luna septembrie, când fuseseră făcute publice sumele pe care diferite ministere le datorau companiilor de construcții, nivelul datoriilor a scăzut, dar rămâne ridicat. Cristian Erbașu a explicat că, între timp, au apărut facturi suplimentare, iar la acestea se adaugă restanțele pe care autoritățile locale le datorează firmelor din domeniu.

Pe proiectele finanțate prin PNRR, suma rămasă de recuperat depășește 1 miliard de euro, potrivit calculelor pe care le-a prezentat directorul general al Construcții Erbașu. La acestea se adaugă datorii semnificative pe alte tipuri de contracte, de la proiecte derulate prin Programul Saligny până la restanțe ale autorităților locale.

„Din statisticile pe care noi le-am preluat, pe PNRR, ar mai fi ceva un pic mai mult de 1 miliard de euro, însă sunt în continuare datorii destul de mari pe alte proiecte, gen Saligny“, a declarat Erbașu, citat de news.ro.

Potrivit acestuia, mai sunt de făcut și plăți către firmele care lucrează la proiecte aflate în derulare, printre care cele finanțate prin Programul Operațional de Sănătate. Problema cea mai gravă pentru companii, a spus el, este lipsa unei predictibilități pe termen scurt, atât în privința încasării facturilor restante, cât și a continuării contractelor existente.

Insolvențele s-au dublat în ultima perioadă

Cristian Erbașu a atras atenția că numărul insolvențelor din sectorul construcțiilor s-a dublat. Blocajul financiar pune firmele în fața unor datorii către furnizori, bănci și, în unele cazuri, chiar către propriii angajați, a subliniat acesta.

„Din nefericire, companiile de construcţii, după ce au avut o perioadă de lucru extrem de intensă, au intrat într-o zonă de relaxare, ca să zic aşa, din punct de vedere contractual, lucru care le-a dus într-un blocaj“, a adăugat el.

Zeci de mii de locuri de muncă, pe butuc

Potrivit omului de afaceri, obligă firmele de construcții să reducă drastic personalul angajat în ultimii ani. Potrivit antreprenorului, concedierile vor duce companiile într-o stare de „conservare“, iar firmele care vor reuși să continue lucrările vor fi nevoite să decidă dacă mai pot menține salariile angajaților la nivelul actual. El nu exclude nici scăderi salariale, dacă situația din sector nu se redresează și dacă nu apar proiecte noi care să preia activitatea companiilor după finalizarea PNRR.

 „E greu de menţionat acum, dar câteva zeci de mii de persoane vor fi cu siguranţă (…) Noi de mult timp, cred că de peste un an, un an şi jumătate, am pus pe tapet această problemă. Am sesizat atât autorităţile, cât şi presa (…) că trebuie să existe viaţă şi după PNRR“, a declarat Erbașu, care spune că temerile sale s-au confirmat.

El a amintit și de un precedent similar, petrecut în 2016, când încheierea exercițiului bugetar european pe Fondul de coeziune a generat un gol de proiecte de aproximativ doi-trei ani, până la pornirea noului ciclu de finanțare.

Bugetul moștenit de la Bolojan, sub presiunea unor datorii uriașe

Dincolo de situația din construcții, execuția bugetară pentru 2026 arată un decalaj important față de estimările inițiale. Bugetul fusese construit pe o creștere economică de 1% din PIB, însă datele recente indică o posibilă contracție de 0,7%, diferență care ar putea însemna venituri mai mici cu aproximativ 40 de miliarde de lei.

La acest minus se adaugă circa 5 miliarde de lei reprezentând concedii medicale neachitate și alte 4,8 miliarde de lei legate de proiecte derulate prin Ministerul Dezvoltării, din care 2,3 miliarde de lei sunt facturi neachitate, iar 2,5 miliarde de lei nu au fost nici măcar emise, după ce platforma de facturare a fost închisă pe 11 septembrie.

Statul mai are de acoperit aproximativ 7 miliarde de lei pentru compensarea facturilor la energie și gaze, 8-10 miliarde de lei pentru proiecte PNRR, 5-6 miliarde de lei reprezentând TVA de rambursat către companii, circa 10 miliarde de lei pentru cheltuielile curente ale ministerelor și asistența socială, precum și 5 miliarde de lei restanțe către magistrați. La acestea se adaugă aproximativ 4 miliarde de lei legate de litigiul privind vaccinurile Pfizer.

Cumulate, aceste sume, alături de pierderea estimată de venituri, ajung la un total de aproximativ 88,8-91,8 miliarde de lei pe care viitorul executiv va trebui să îl gestioneze, pe fondul facturilor restante, al rambursărilor datorate companiilor și al cheltuielilor curente acumulate.