Trump nu mai vrea pace cu Iranul. Are banii, are strâmtoarea, îi lipsește doar bunul-simț politic

Donald Trump a ajuns la performanța de a considera negocierile internaționale o pierdere de vreme, după ce luni întregi le-a prezentat drept soluția pentru încheierea războiului cu Iranul.

Președintele american anunță acum că nu mai are nevoie de niciun acord.

Are banii iranienilor, are strâmtoarea lor și, probabil, convingerea că diplomația este o ocupație pentru oamenii care nu știu să se impună prin declarații bombastice.

De la negocieri la inventarul prăzii

„Nu avem nevoie de un acord cu Iranul”, a anunțat Trump joi, 12 noiembrie, pe Truth Social.

Apoi a oferit și explicația: „Avem banii lor, sute de miliarde de dolari, și avem strâmtoarea lor”.

Afirmațiile privind banii și controlul asupra Strâmtorii Ormuz îi aparțin președintelui american. Ele nu reprezintă, prin simpla lor rostire, o demonstrație a situației juridice sau militare.

Dar Trump nu pare preocupat de asemenea subtilități.

În concepția sa, succesul diplomatic se măsoară în ceea ce poți proclama că ai confiscat.

După nouă luni de război, negocieri dificile și eforturi ale mediatorilor internaționali, președintele Statelor Unite consideră că o înțelegere politică a devenit inutilă.

Rămâne de explicat cum se încheie, totuși, războiul.

Vance încearcă să negocieze. Șeful îl trimite după democrați

Potrivit Wall Street Journal, vicepreședintele JD Vance analiza posibilitatea unor discuții directe cu reprezentanții Teheranului. Ar fi fost transmisă inclusiv o solicitare pentru organizarea unei întâlniri.

Trump a intervenit prompt și i-a indicat vicepreședintelui să se ocupe, în schimb, de presupusa corupție și criminalitate din orașele administrate de democrați.

Diplomația americană capătă astfel o organizare originală:

vicepreședintele încearcă să încheie un război, iar președintele îl trimite să se certe cu adversarii politici de acasă.

Ironia este că Vance însuși a pus înfrângerea republicanilor la alegerile din 3 noiembrie pe seama războiului iranian.

Petrolul reacționează. Trump vorbește

Piețele au reacționat imediat.

Cotațiile petrolului, aflate anterior în scădere pe fondul speranțelor privind negocierile, au început să crească după declarațiile președintelui american.

Și, probabil am mai spus-o:

Toată această mascaradă a ”păcii cu Iranul” seamănă foarte bine cu dansul declarațiilor care facilitează specula pe bursa carburanților fosili.

Azi e pace, negociem, totul merge bine. Petrolul scade. Cumpărăm. Mâine ne răzgândim, mai bombardăm un pic. Petrolul crește. Vindem. Cam ca la Roșia Montană.

Costul acestei retorici nu se măsoară exclusiv în aplauzele simpatizanților săi. Se poate regăsi în prețurile energiei și în incertitudinea economică internațională.

Trump continuă să vorbească despre război ca despre o afacere din care a ieșit deja câștigător.

Problema este că războaiele nu se termină atunci când un președinte își declară victoria.

Iar pacea nu se obține prin postări triumfaliste, indiferent câți bani și câte strâmtori pretinzi că ai în buzunar.