Escrocheria momentului: Pacienți inventați, consultații imaginare și bani adevărați. Suspiciuni de fraudă de 5 miliarde de lei în sistemul sanitar românesc

Publicat: 18 nov. 2026, 15:29, de Radu Caranfil, în ANALIZĂ , ? cititori
Escrocheria momentului: Pacienți inventați, consultații imaginare și bani adevărați. Suspiciuni de fraudă de 5 miliarde de lei în sistemul sanitar românesc

România pare să fi descoperit o nouă specialitate medicală: tratarea pacienților care nu s-au prezentat niciodată la medic. Consultații inexistente, investigații imagistice fictive, internări inventate și servicii raportate în cantități imposibil de realizat fizic.

Toate acestea ar putea ascunde un mecanism de fraudare a banilor publici de proporții uriașe.

Autoritățile verifică suspiciuni de fraudă asociate unei sume de cinci miliarde de lei, după ce românii au început să descopere în propriile dosare medicale servicii de care susțin că nu au beneficiat niciodată.

Scandalul capătă dimensiuni îngrijorătoare, mai ales că nu este primul de acest fel.

Verificări anterioare au identificat deja internări fictive, tratamente decontate fraudulos și deficiențe grave în sistemul de control al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Pacienții și-au consultat dosarele și au descoperit consultații pe care nu le-au făcut

Punctul de plecare al actualelor verificări îl reprezintă sesizările unor cetățeni care și-au consultat istoricul medical prin platforma digitală „e-Sănătatea Mea”.

Aplicația permite accesarea informațiilor despre consultații, investigații, internări, rețete și tratamente înregistrate în sistemul asigurărilor de sănătate.

Utilizatorii pot identifica data serviciului, afecțiunea pentru care a fost acordat și medicul sau furnizorul implicat.

82.000 de români și-au creat conturi pe platformă

Până acum, aproximativ 82.000 de români și-au creat conturi pe platformă. Unii au avut surpriza să descopere servicii medicale despre care afirmă că nu știu absolut nimic.

Larisa Mezinu-Bălan, președinta interimară a CNAS, a declarat că instituția primește între cinci și zece sesizări săptămânale privind posibile fraude.

Unul dintre cazurile reclamate privește un pacient care a descoperit în propriul istoric o trimitere pentru investigație RMN, deși susține că nu a făcut niciodată un asemenea examen medical.

O înregistrare contestată nu reprezintă automat dovada unei fraude

Alte persoane au identificat consultații la specialități medicale la care nu își amintesc să se fi prezentat.

Conducerea CNAS precizează că fiecare situație trebuie verificată individual. În cazul unor servicii mai vechi, este posibil ca pacientul să nu își amintească toate investigațiile efectuate. O înregistrare contestată nu reprezintă automat dovada unei fraude.

Totuși, atunci când documentele medicale și declarațiile pacienților indică servicii inexistente, suspiciunea devine una cât se poate de serioasă.

Computerul tomograf care ar fi avut nevoie de o zi de 36 de ore

Printre cele mai spectaculoase exemple oferite de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, se numără activitatea unui cabinet privat de radiologie și imagistică.

Potrivit ministrului, respectivul furnizor ar fi raportat pentru decontare atât de multe investigații computer-tomograf, încât realizarea lor ar fi necesitat 36 de ore într-o singură zi.

Aparatele medicale moderne pot realiza lucruri extraordinare. Prelungirea zilei cu încă douăsprezece ore nu se numără, deocamdată, printre ele.

Examinări complete ale corpului, deși fusese investigat un singur segment

Ministrul a descris și alte practici suspecte.

Unele investigații ar fi fost raportate drept examinări complete ale corpului, deși în realitate ar fi fost investigat numai un segment anatomic.

În alte situații, serviciile ar fi fost înregistrate ca examinări complete cu substanță de contrast, categorie care poate avea un tarif de decontare diferit.

Investigații repetate pentru același CNP

Au fost semnalate inclusiv raportări succesive de investigații pentru același cod numeric personal, în zile consecutive.

Aceste exemple ridică întrebări privind autenticitatea serviciilor, corectitudinea codificării procedurilor și posibilitatea utilizării datelor pacienților pentru obținerea unor decontări nejustificate.

Cum poate funcționa mecanismul de fraudare

În sistemul asigurărilor de sănătate, furnizorii aflați în relație contractuală cu CNAS raportează serviciile medicale efectuate pentru pacienții eligibili.

În funcție de tipul serviciului, de regulile contractuale și de documentele justificative, aceste raportări pot sta la baza plăților efectuate din fondurile asigurărilor de sănătate.

Vulnerabilitatea apare atunci când serviciul raportat nu corespunde celui efectiv prestat.

Consultații inexistente, internări fictive și datele unor pacienți reali

Un furnizor ar putea declara o consultație care nu a avut loc, o investigație mai complexă decât cea realizată sau o internare fictivă.

O altă posibilitate este folosirea datelor unui pacient real pentru raportarea unor proceduri inexistente.

În asemenea situații, pacientul nu primește serviciul, dar sistemul poate ajunge să îl plătească.

Cine validează serviciile imposibile fizic?

Nu orice eroare de raportare este fraudă. Diferența o fac intenția, documentele, circuitul de validare și împrejurările concrete.

Dar tocmai aici apare întrebarea esențială: cum pot fi acceptate înregistrări care contrazic chiar limitele fizice ale activității medicale?

Un computer tomograf nu poate funcționa 36 de ore pe zi. Un medic nu poate consulta simultan pacienți aflați în locuri diferite. Iar o internare nu poate fi considerată reală numai pentru că apare într-o bază de date.

Controale în 25 de unități medicale. Sunt verificate și programările medicilor

La 12 noiembrie, Ministerul Sănătății a anunțat declanșarea unor controale comune cu CNAS, în aproximativ 25 de ambulatorii publice și private.

Comunicatul oficial enumeră unități din Brașov, Alba Iulia, Sibiu, Iași, Arad, Timișoara, București, Ploiești, Pitești, Constanța și Târgu Mureș.

În alte relatări despre verificări apar și Buzău și Baia Mare.

Programări, pontaje și deconturi: toate sunt verificate

Acțiunile sunt efectuate de Corpul de Control al Ministerului Sănătății și de structurile de control ale CNAS.

Inspectorii analizează activitatea din ultimele șase luni, comparând programările pacienților, pontajele personalului medical și deconturile transmise către Casa de Asigurări.

În paralel, sunt urmărite situațiile în care medicii nu respectă programul declarat în ambulatoriile publice.

Medicii care nu erau la serviciu la ora 11 dimineața

Alexandru Rogobete a relatat că au existat sesizări potrivit cărora, la ora 11 dimineața, unii medici nu se aflau la locul de muncă, deși figurau în program.

Problema este cu atât mai sensibilă atunci când medicul respectiv lucrează atât într-o unitate publică, cât și într-un cabinet privat.

Nu este ilegal ca un medic să desfășoare activități în ambele sisteme. Devine însă problematic dacă programul declarat la stat se suprapune cu activitatea privată sau dacă pacienții sunt direcționați nejustificat către servicii contra cost.

Controalele trebuie să stabilească dacă asemenea situații au existat efectiv și cine răspunde pentru ele.

Nu toate clinicile private sunt puse sub aceeași acuzație

Ministrul Sănătății a făcut o distincție importantă între diferitele categorii de furnizori medicali.

Potrivit datelor analizate de acesta, suspiciunile nu ar indica aceeași tendință în marile rețele private și în spitalele private de mari dimensiuni.

Problemele semnalate ar apărea mai frecvent în cazul cabinetelor individuale, al laboratoarelor de analize și, în special, al serviciilor de imagistică medicală.

Responsabilitățile trebuie stabilite individual

Rogobete a menționat și cazurile medicilor care desfășoară activități atât în sectorul public, cât și în cel privat.

Această observație nu înseamnă că furnizorii mari sunt automat lipsiți de probleme sau că toate cabinetele mici sunt suspecte.

Identificarea eventualelor nereguli trebuie făcută individual, pe baza documentelor și a probelor.

Precedentul din februarie: 610 unități controlate și aproape 110 milioane de lei recuperate

Actualul scandal are un precedent extrem de relevant.

În februarie 2026, o investigație Știrile Pro TV prezenta rezultatele verificărilor efectuate de casele de asigurări de sănătate în 610 unități sanitare.

Controalele scoseseră la iveală numeroase nereguli, inclusiv servicii medicale înregistrate numai pe hârtie și internări de zi fictive.

În urma verificărilor, fuseseră recuperate aproape 110 milioane de lei.

Patru medici arestați preventiv, 704 proceduri suspecte și 170 de pacienți

Unul dintre cazurile prezentate provenea din județul Dolj, unde patru medici ai unei clinici private fuseseră arestați preventiv pentru 30 de zile.

Aceștia erau acuzați că ar fi decontat fictiv 704 ședințe de litotriție extracorporală, procedură utilizată pentru tratarea calculilor renali, în cazul a 170 de pacienți.

Prejudiciul indicat de anchetatori depășea 285.000 de lei.

Arestarea preventivă reprezintă o măsură judiciară, nu o condamnare, iar vinovăția persoanelor cercetate trebuie stabilită de instanță.

Internări de zi fictive și investigații decontate fără prestarea serviciilor

Aceeași investigație descria un alt mecanism suspect: pacienții erau consultați într-un ambulatoriu, după care primeau trimiteri către alte unități medicale, unde ar fi fost înregistrate internări de zi fictive și investigații decontate fără prestarea reală a serviciilor.

Precedentul demonstrează că problema nu a apărut odată cu actualele sesizări. Existau deja nereguli concrete, identificate prin controale, și bani recuperați.

Două sute de inspectori pentru zeci de mii de furnizori

Poate cea mai îngrijorătoare informație din verificările anterioare privește capacitatea instituțională de control.

Potrivit datelor prezentate în februarie, aproximativ 200 de angajați ai caselor de sănătate se ocupau de verificarea zecilor de mii de furnizori medicali, într-un sistem în care decontările ajungeau la aproximativ 80 de miliarde de lei.

Raportul dintre dimensiunea sistemului și resursele de control ridică o problemă evidentă.

Cum poate fi supravegheat eficient un mecanism financiar atât de mare cu un personal de verificare atât de redus?

Controale anunțate în prealabil?

Mai mult, conducerea CNAS semnala atunci suspiciuni că unele controale ar putea fi anunțate în prealabil.

Fostul președinte al instituției, Horațiu Moldovan, propunea reorganizarea structurilor județene de control într-un sistem mai bine coordonat la nivel național, în care inspectorii să afle destinația verificărilor chiar în ziua deplasării.

O asemenea măsură ar reduce riscul scurgerilor de informații și al relațiilor de familiaritate dintre inspectori și furnizorii verificați.

Rămâne de stabilit în ce măsură aceste propuneri au fost efectiv puse în aplicare.

Pacienții vor primi notificări atunci când le este folosit CNP-ul

Una dintre cele mai importante măsuri anunțate de Alexandru Rogobete privește introducerea unui sistem automat de notificare a pacienților.

Potrivit ministrului, cetățenii ar urma să primească un mesaj de fiecare dată când pe codul lor numeric personal este înregistrat un serviciu medical.

Notificările ar putea fi transmise prin SMS, e-mail sau WhatsApp.

Pacientul va putea reclama imediat un serviciu fictiv

Mesajele ar urma să includă și un număr de telefon la care pacientul să poată reclama utilizarea datelor sale pentru un serviciu de care nu a beneficiat.

Sistemul ar transforma pacientul într-un participant direct la verificarea corectitudinii decontărilor.

Practic, o consultație inventată ar putea fi contestată imediat, înainte ca informația să rămână ani întregi într-un registru digital.

Înregistrările nu vor mai putea fi șterse cu ușurință

Ministrul susține că noua infrastructură informatică permite și păstrarea înregistrărilor, reducând posibilitatea ștergerii ulterioare a serviciilor raportate.

Deocamdată, notificările reprezintă o măsură anunțată, nu un mecanism despre care există confirmarea că funcționează deja la nivel național.

Dosarele grave vor ajunge la Parchetul General. Dar cine recuperează banii?

Alexandru Rogobete a anunțat că rapoartele de control care indică posibile infracțiuni sau nereguli ce depășesc competențele administrative ale ministerului vor fi transmise Parchetului General.

Ministrul a atras însă atenția asupra unei probleme suplimentare: recuperarea prejudiciilor.

Descoperirea unei fraude și trimiterea unui dosar către procurori nu înseamnă automat că banii revin în sistemul sanitar.

Banii recuperați trebuie să se întoarcă în bugetul Sănătății

Rogobete consideră necesară o reglementare prin care sumele recuperate în asemenea cazuri să se întoarcă efectiv în bugetul Sănătății.

Este o distincție fundamentală.

Dacă o investigație fictivă este plătită din fondurile destinate pacienților, iar ulterior frauda este descoperită, simpla sancționare a celor responsabili nu compensează lipsa resurselor pentru tratamentele reale.

Banii trebuie recuperați, iar mecanismul care a permis plata nejustificată trebuie corectat.

Cinci miliarde de lei: ce știm și ce nu știm despre această sumă

Valoarea de cinci miliarde de lei, prezentată în relatările de presă despre suspiciunile actuale, trebuie tratată cu precauție.

Până în prezent, nu a fost identificat un raport oficial public care să detalieze calculul acestei sume, perioada la care se referă sau distribuția eventualelor prejudicii între furnizorii verificați.

Prin urmare, cele cinci miliarde de lei nu reprezintă un prejudiciu definitiv stabilit.

Anchetele trebuie să stabilească dimensiunea reală a fraudei

De asemenea, nu există temei pentru a atribui întreaga sumă celor aproximativ 25 de unități medicale aflate acum sub control.

Anchetele trebuie să stabilească numărul serviciilor fictive, valoarea sumelor plătite nejustificat, eventualele responsabilități și posibilitățile de recuperare.

Abia după aceste verificări se va putea vorbi despre dimensiunea demonstrată a fraudei.

Cine a păzit banii pacienților?

Dincolo de investigațiile individuale, scandalul ridică o întrebare mult mai incomodă pentru conducerea sistemului sanitar.

Dacă un aparat poate raporta investigații care ar necesita 36 de ore pe zi, de ce nu există mecanisme automate care să semnaleze imediat această anomalie?

Dacă același pacient apare cu proceduri repetate, cine verifică justificarea medicală?

Dacă un medic figurează simultan în programe incompatibile, cine confruntă informațiile?

Și dacă neregulile sunt cunoscute de ani întregi, de ce ajungem să le descoperim tot prin sesizările unor pacienți?

Digitalizarea trebuie să recunoască și serviciile imposibile

Digitalizarea reprezintă un pas înainte, dar eficiența ei depinde de capacitatea instituțiilor de a identifica și sancționa abaterile.

Sistemul poate acum să înregistreze milioane de servicii. Ar trebui să fie capabil și să recunoască situațiile în care cifrele devin imposibile.

Banii pacienților adevărați, cheltuiți pentru pacienți imaginari

România cheltuiește anual sume uriașe pentru sănătate, în vreme ce numeroși pacienți se confruntă cu liste de așteptare, investigații amânate, medicamente insuficiente și tratamente greu accesibile.

Fiecare leu plătit pentru un serviciu medical fictiv reprezintă un leu care nu mai poate fi folosit pentru un pacient real.

Iar dacă anchetele vor confirma existența unor fraude de amploarea celor suspectate, problema nu se va rezuma la vinovăția câtorva medici sau administratori de clinici.

Va trebui explicat și cum a fost posibil ca mecanismele de supraveghere, plătite la rândul lor din bani publici, să permită asemenea practici.

Pentru că, într-un sistem în care bolnavii adevărați așteaptă luni întregi pentru unele investigații, ultimul lucru pe care și-l poate permite statul este să plătească prompt pentru tratarea unor pacienți imaginari.