Academia Română solicită păstrarea Institutului Național al Patrimoniului: „Este garantul memoriei culturale a țării”

Academia Română a reacționat public, exprimându-și îngrijorarea față de discuțiile privind desființarea Institutului Național al Patrimoniului (INP). Într-un comunicat semnat de președintele instituției, Ioan-Aurel Pop, Academia cere statului român să mențină și să sprijine această instituție, considerată esențială pentru protejarea patrimoniului cultural și istoric al României.

Apel pentru protejarea unei instituții cu tradiție de peste un secol

Potrivit comunicatului oficial, Institutul Național al Patrimoniului este continuatorul direct al „Comisiunii Monumentelor Istorice”, creată în anul 1892. În fruntea acesteia s-au aflat personalități marcante ale culturii române, precum Vasile A. Urechia, Iancu Kalinderu, Dimitrie Onciul, Nicolae Iorga și Alexandru Lapedatu – ultimul murind în închisoarea de la Sighet, în 1950.

Academia amintește că această Comisiune a fost desființată în 1948, reînființată ulterior sub forma Direcției Monumentelor Istorice, dar suprimată din nou de regimul comunist în 1977. Această decizie, susține instituția, a deschis calea „unui adevărat vandalism comunist”, soldat cu distrugerea unor monumente de mare valoare, precum Mănăstirea Văcărești, Mănăstirea Pantelimon și bisericile Sfânta Vineri, Albă Postăvari sau Schitul Maicilor.

„Ori de câte ori instituția dedicată protejării monumentelor a fost slăbită sau desființată, pierderile pentru patrimoniul național au fost ireparabile”, se arată în mesajul Academiei Române.

Institutul Național al Patrimoniului, un pilon al cercetării și conservării monumentelor

Reinstituit în februarie 1990, sub conducerea academicianului arhitect Grigore Ionescu, organismul a evoluat de-a lungul anilor, devenind în 2003 Institutul Național al Monumentelor Istorice, transformat ulterior în actualul Institut Național al Patrimoniului. De atunci, instituția are ca misiune principală cercetarea, inventarierea, clasarea, protejarea și restaurarea monumentelor istorice, ansamblurilor și siturilor din România.

„Instituție de cercetare, inventariere, clasare, protejare, conservare, restaurare și punere în valoare a patrimoniilor țării, ‘Institutul Național al Patrimoniului’ reunește un valoros colectiv de experți și specialiști, singurii competenți să acționeze responsabil, să colaboreze cu omologii lor din străinătate și să oprească distrugerea monumentelor. Ori de câte ori instituția specifică domeniului și-a pierdut autonomia sau a fost suprimată, pierderile suferite de patrimoniul național au fost majore și ireparabile. Având în vedere cele de mai sus, în conformitate cu rolul ce ne revine în viața culturală a țării, cerem păstrarea Institutului Național al Patrimoniului și sprijinirea sa de către statul român”, menționează în comunicat Academia Română.

Academia: „Desființarea INP ar însemna o pierdere culturală ireversibilă”

Forul academic consideră că eventuala desființare a Institutului ar reprezenta o gravă lovitură adusă eforturilor de protejare a identității culturale și a memoriei istorice a României. „Având în vedere rolul pe care îl avem în viața culturală a țării, cerem păstrarea Institutului Național al Patrimoniului și sprijinirea sa de către statul român”, se precizează în apelul semnat de Ioan-Aurel Pop.

În încheiere, Academia Română avertizează că diminuarea atribuțiilor sau desființarea INP ar putea duce la pierderea unor repere esențiale din patrimoniul arhitectural și istoric al României, atrăgând atenția asupra responsabilității statului în garantarea continuității și protecției valorilor culturale naționale.