primul raport al UE despre schimbările climatice amenințare mortală

Trebuie să se schimbe agricultura. Dietele trebuie să evolueze. Sudul Europei este în pericol. Și dezastrul se apropie, dacă liderii UE nu acționează după alegerile din iunie. Primul raport al UE despre schimbările climatice sugerează teme grele pentru Europa. Oamenii de știință ne îndeamnă: acționați acum sau schimbările climatice vor provoca daune catastrofale Europei!

Acesta este mesajul clar pe care l-au transmis oamenii de știință liderilor Uniunii Europene, luni. Vorbim aici de primul raport al UE despre schimbările climatice, elaborat de Agenția Europeană de Mediu (EEA).

EEA, o instituție a UE care efectuează cercetări independente pentru a informa elaborarea politicilor, a avertizat că blocul nu este pregătit pentru efectele schimbărilor climatice, chiar dacă lumea reușește să mențină creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius pe an, conform Acordului de la Paris.

Fiecare zecime de grad în plus va aduce mai multe inundații costiere, secete de ani de zile și valuri de căldură toridă, au afirmat cercetătorii, ceea ce înseamnă că Bruxelles-ul și guvernele UE trebuie să accelereze rapid pregătirile pentru a proteja viețile și mijloacele de existență.

„Dacă nu se iau măsuri hotărâte acum, cele mai multe riscuri climatice identificate [în evaluare] ar putea atinge niveluri critice sau catastrofale până la sfârșitul acestui secol„, spune rezumatul raportului. „Sute de mii de oameni ar muri din cauza valurilor de căldură, iar pierderile economice din cauza inundațiilor costiere ar putea depăși 1 trilion de euro pe an.„

Cu alegerile în orizont proxim, directorul EEA, Leena Ylä-Mononen, a exprimat speranța că raportul va fi „luat în serios de următorul Parlament European și de Comisia Europeană.„

Iată cinci lucruri pe care le putem învăța din prima evaluare a riscurilor climatice efetuată de UE:

Un apel post-electoral: Pregătiți Europa pentru schimbările climatice

Pregătirea pentru schimbările climatice necesită investiții masive pe parcursul decadelor, mult dincolo de durata ciclului electoral al Europei, dar raportul EEA nu lasă nici o îndoială că acțiunea trebuie să demareze urgent.

Deciziile luate în următorii ani — de către legiuitorii aleși și oficialii numiți după alegerile UE din iunie — vor determina riscurile cu care se vor confrunta europenii în a doua jumătate a secolului al XXI-lea.

„Aceasta merită să fie printre prioritățile de top ale următorului ciclu politic„, a spus Ylä-Mononen.

Cercetătorii au evaluat 36 de riscuri climatice în cinci domenii tematice — ecosisteme, alimentație, sănătate, infrastructură și economie și finanțe — constatând că 21 dintre acestea necesită o pregătire mai mare acum. Opt au fost categorisite ca fiind deosebit de presante. Fiecare capitol vine cu un set de recomandări politice.

„Fiecare dintre aceste riscuri, în mod individual, are potențialul de a provoca degradări ambientale semnificative, daune economice, urgențe sociale și turbulențe politice”, se arată în raport. „Efectele lor combinate sunt chiar și mai impresionante.„

Comisia Europeană, brațul executiv al UE, va oferi marți o reacție la concluziile documentului. Conform unui document obținut de POLITICO, săptămâna trecută, scrisoarea îndeamnă, în principal, capitalele UE să acționeze. Dar conține puține sugestii concrete. Cu toate acestea, oferă un avertisment sumbru că lipsa de apă ar putea declanșa conflicte în Europa.

Restabilirea ciclurilor naturale nu este o problemă opțională

Nevoia de acțiune este cea mai acută în ecosistemele naturale ale Europei. Regiunile costiere și marine se confruntă deja cu amenințări „critice”, avertizează evaluarea, deoarece schimbările climatice accentuează practicile nesustenabile de gestionare și poluarea industrială.

Ecosistemele sănătoase și biodiversitatea nu sunt doar un moft – degradarea rapidă a ecosistemelor se transformă rapid în amenințări la adresa sănătății umane, a aprovizionării cu apă și a securității alimentare.

Norocul este că UE are deja o mulțime de instrumente la dispoziție pentru a reabilita zonele naturale, astfel încât raportul îndeamnă în principal Bruxelles-ul și statele membre să pună în aplicare legile existente sau viitoare – în special Legea privind Restaurarea Naturii, mult-dezbătută.

Legea, care își propune să reabiliteze 20% din terenul și suprafețele maritime ale UE până în 2030, se confruntă cu o ultimă votare dificilă între țările UE după ce a trecut la limită în Parlamentul European.

Regulile au stârnit furia partidelor conservatoare (care pretind că protejează fermierii de reguli mai stricte privind mediul înconjurător). Dar, conform raportului, UE trebuie să meargă în direcția opusă și să pună capăt poluării agricole.

Agricultura trebuie să se schimbe – la fel și dietele

Următoarea Comisie Europeană nu poate continua să abordeze fermierii care protestează cu mănuși de catifea.

„Politica și guvernarea UE au un rol critic de jucat” în a face producția alimentară sustenabilă, scriu cercetătorii, adăugând: „Reducerea poluării provenite din activitățile agricole și industriale ar trebui să fie o prioritate pentru protejarea ecosistemelor Europei sub influența schimbărilor climatice.„

În general, continentul „se confruntă cu un risc crescând de secetă prelungită, care acoperă zone largi și durează mai mulți ani, și care sunt chiar mai severe decât evenimentele recente de secetă din Europa.” Acest lucru va pune în pericol sănătatea oamenilor, producția alimentară și fabricarea, fără a mai menționa aprovizionarea cu energie și apă, transportul pe râuri și ecosistemele.

Europenii ar putea aborda lipsa de apă în parte prin trecerea către diete mai bazate pe plante, sugerează cercetătorii, deoarece ar „reduce consumul de apă dulce pentru producția alimentară.„

Politica Agricolă Comună a blocului (PAC) are nevoie de reforme pentru a stimula practicile agricole mai durabile și pentru a trece la culturi mai rezistente la secetă sau mai puțin consumatoare de apă, adaugă aceștia.

Europa nu mai poate aștepta ca să se protejeze de creșterea mărilor

Cu mările crescând doar câteva milimetri pe an, protejarea litoralului Europei nu pare a fi o problemă urgentă – și raportul recunoaște că nu au existat evenimente de inundații costiere masive recent.

„Cu toate acestea, ritmul accelerat al creșterii nivelului mării și creșterea exponențială a riscurilor de inundații rezultate necesită mai multă acțiune acum,” avertizează cercetătorii. Inundațiile costiere și valurile de furtună vor deveni mai frecvente și mai severe, adaugă ei, „cu impacte potențial devastatoare asupra populației, infrastructurii și activităților economice ale Europei.„

Un nivel ridicat de încălzire globală ar putea cauza daune economice anuale de peste un trilion de euro din cauza inundațiilor până la sfârșitul secolului, a constatat evaluarea.

Remarcabil, comunitățile de coastă – care includ marile orașe ale UE precum Amsterdamul – se confruntă cu un risc tot mai mare de intruziune de apă sărată, adăugându-se problemelor de lipsă a apei în Europa.

Și multe dintre regiunile cele mai îndepărtate ale UE – precum Mayotte din Franța din Oceanul Indian sau Azorele din Portugalia – sunt deosebit de vulnerabile la creșterea nivelului mării.

Europa de Sud este lovită cel mai tare

Regiunea continentală cea mai vulnerabilă la impactul climatic – în special căldura extremă și seceta – este Europa de Sud.

Țările din sudul Europei se confruntă deja cu un risc „critic” de eșecuri sau recolte proaste și amenințări „substanțiale” la aprovizionarea cu energie din cauza temperaturilor mai ridicate și a secetelor prelungite, avertizează raportul.

Sănătatea umană este mai expusă în sud – și nu numai – din cauza căldurii în sine. Fumul din incendiile frecvente este o „mare amenințare pentru sănătate„, iar țânțarii purtători de boli își găsesc acum un cămin în regiune.

„Europa de Sud este suficient de caldă acum pentru ca țânțarii să transmită boli tropicale, inclusiv dengue și chikungunya,” scriu cercetătorii. (Dengue și chikungunya sunt ambele boli virale tropicale transmise prin mușcătura de țânțar.

Dengue este cauzată de virusul dengue, care este transmis de țânțarul Aedes aegypti și, uneori, de Aedes albopictus. Simptomele includ febră, dureri de cap, dureri musculare și articulare și, în unele cazuri, pot duce la complicații severe sau chiar la deces.

Chikungunya este provocată de virusul chikungunya, care este de asemenea transmis de țânțarii Aedes aegypti și Aedes albopictus. Simptomele includ febră, dureri articulare severe, dureri de cap și erupții cutanate. Deși nu este adesea fatală, chikungunya poate cauza simptome debilitante care pot dura luni sau chiar ani.)

Multe dintre regiunile sudice ale Europei au, de asemenea, rate (mai mari decât media) ale șomajului, sărăciei și emigrației, un factor care face adaptarea la schimbările climatice mai dificilă.

România – fără trompetele lui Trump

România trebuie să ia în serios acest raport deoarece oferă o evaluare cuprinzătoare a riscurilor climatice care afectează țara și regiunea în care se află. Schimbările climatice pot avea consecințe devastatoare asupra mediului, economiei și societății în ansamblu, iar raportul evidențiază necesitatea unor acțiuni imediate pentru a reduce aceste riscuri și pentru a ne adapta la noile condiții. Ignorarea sau subestimarea acestor riscuri ar putea duce la pierderi semnificative de vieți, daune economice majore și deteriorarea calității vieții pentru cetățeni. Prin urmare, este imperativ ca România să ia măsuri concrete și să dezvolte politici și strategii eficiente pentru a gestiona schimbările climatice și pentru a proteja bunăstarea și siguranța populației sale.

Una dintre problemele cu care se confruntă România cel mai des, conform raportului, este riscul crescut de secetă și schimbări în modelele de precipitații. Acest lucru poate afecta în mod semnificativ agricultura, rezervele de apă potabilă și producția de energie, având un impact negativ asupra economiei și vieții oamenilor. De asemenea, riscul de incendii de vegetație și alte fenomene meteorologice extreme este amplificat de schimbările climatice și reprezintă o amenințare serioasă pentru România și regiunea sa. Prin urmare, este esențial ca autoritățile române să ia măsuri adecvate pentru a gestiona și preveni aceste riscuri, inclusiv prin implementarea politicilor de adaptare la schimbările climatice și prin promovarea utilizării durabile a resurselor naturale.

Minimalizarea efectului schimbărilor climatice poate avea consecințe politice semnificative, în special din partea unor grupuri sau partide care promovează o agendă politică conservatoare sau care sunt strâns legate de industriile cu emisii mari de carbon, precum industria combustibililor fosili. Aceste grupuri pot încerca să minimalizeze sau să conteste schimbările climatice pentru a proteja interesele economice imediate, ignorând sau subestimând riscurile pe termen lung asupra mediului și a societății.

Politicienii care minimalizează schimbările climatice sau ignoră aceste probleme pot fi găsiți într-o varietate de contexte politice, de la conservatori și naționaliști până la cei care sunt strâns legați de industriile tradiționale sau de interesele economice care se opun tranziției către o economie mai verde și mai sustenabilă.

Societatea românească pare să fie orbită, aproape exclusiv, de spectacolul incompetențelor politice. Este, în mare măsură, inconștientă de pericolele iminente ale schimbărilor climatice. Este alarmant faptul că atenția și energia publicului sunt absorbite de scandalurile politice și de luptele de putere, în timp ce riscurile climatice iminente sunt lăsate în umbră. Această lipsă de conștientizare și acțiune poate avea consecințe devastatoare pentru mediul înconjurător, economie și bunăstarea populației. Este vital ca societatea să-și îndrepte atenția și resursele către gestionarea și soluționarea acestor probleme vitale, înainte ca efectele schimbărilor climatice să devină ireversibile.

(adaptare POLITICO)