Anticipatele nu se organizează la isterie. Adrian Ţuţuianu explică golul legal pe care politica îl ignoră

Alegerile anticipate sună simplu în talk-show: dizolvi Parlamentul, chemi poporul la urne și gata, țara scapă de blocaj. Doar că Adrian Ţuţuianu, președintele Autorității Electorale Permanente, a venit cu partea mai puțin spectaculoasă, dar esențială:

România nu are astăzi un mecanism electoral așezat pentru anticipate.

Constituția permite dizolvarea Parlamentului în condiții stricte: după consultarea șefilor Camerelor și a liderilor de grup, dacă nu se acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în 60 de zile de la prima solicitare și după cel puțin două încercări eșuate.

Iar alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni de la dizolvare.

Legea e făcută pentru alegeri normale

Observația lui Ţuţuianu este simplă:

Legea 208/2015, legea de bază pentru alegerile parlamentare, a fost construită pentru alegeri la termen, nu pentru criză politică.

Asta înseamnă calendare, termene, proceduri, contestații, birouri electorale, semnături, vot în străinătate, vot prin corespondență.

Toate au fost gândite pentru un scrutin pregătit din timp, nu pentru o cursă administrativă în care statul se trezește că trebuie să facă în câteva săptămâni ce, în mod normal, pregătește luni întregi.

Anticipatele cer ordonanță și cinci hotărâri de Guvern

Ţuţuianu spune că, pentru a respecta termenele actuale, chiar în ziua dizolvării Parlamentului ar trebui să existe o ordonanță de urgență și cel puțin cinci hotărâri de Guvern.

Adică exact genul de operațiune în care statul român ar trebui să fie fulgerător, impecabil și transparent. O combinație care, să fim serioși, nu apare des nici în basmele administrative.

Mai mult, Guvernul actual nu are puteri depline (nu poate emite ordonanțe), iar Parlamentul nu este în logica normală de lucru.

Deci cine modifică legea? Cine își asumă actul? Cine comprimă calendarul fără să calce peste transparență și drepturi electorale?

Dreptul la vot nu se exercită în grabă

Aici este miza reală.

Dacă scurtezi termenele prea mult, riști să afectezi dreptul de a candida, strângerea de semnături, contestațiile în instanță, organizarea secțiilor din diaspora și votul prin corespondență.

Pentru străinătate, MAE ar avea nevoie de timp pentru sedii, contracte și logistică. Iar votul prin corespondență devine aproape imposibil de gestionat dacă înscrierea și transmiterea plicurilor sunt înghesuite artificial.

Cine ar trebui să le scrie

Tehnic, Autoritatea Electorală Permanentă ar trebui să vină cu arhitectura profesională: termene, proceduri, vot în străinătate, vot prin corespondență, birouri electorale, semnături, contestații, calendar comprimat.

AEP are expertiza, vede blocajele și poate scrie proiectul tehnic.

Dar AEP nu adoptă legea.

Legea trebuie preluată politic și legislativ de:

1. Guvern, prin proiect de lege trimis Parlamentului. Asta ar fi varianta normală, mai solidă, cu avize, dezbatere și asumare instituțională.

2. Parlamentari sau grupuri parlamentare, prin inițiativă legislativă. Constituția permite inițiativa legislativă Guvernului, deputaților, senatorilor sau cetățenilor, în condițiile art. 74.

3. Parlamentul, care trebuie să adopte modificarea. Legislația electorală intră în zona legilor organice, deci nu e un simplu reglaj administrativ făcut pe genunchi. Constituția include sistemul electoral între domeniile reglementate prin lege organică.

Când ar trebui scrise

Ideal, ieri.

Realist, în primul Parlament funcțional care poate lucra serios, nu în mijlocul unui incendiu politic.

Ţuţuianu vorbește despre un Cod electoral care ar putea avea un capitol special pentru anticipate.

Asta e soluția corectă: nu cârpeli de criză, nu ordonanțe trase pe sub ușă, nu termene inventate peste noapte, ci un capitol distinct, scris la rece.

Acel capitol ar trebui să spună clar:

• care este calendarul anticipatelor după dizolvarea Parlamentului;
• ce termene se comprimă și cât;
• câte semnături se cer candidaților;
• cum se organizează secțiile din diaspora;
• cum funcționează votul prin corespondență;
• cât timp au instanțele pentru contestații;
• ce face Guvernul interimar;
• ce hotărâri trebuie adoptate și în ce ordine.

De ce nu e bine să fie scrise acum, în panică

Pentru că legea electorală nu e instalația de la baie. Nu o repari cu banda izolatoare când curge pe vecini.

Comisia de la Veneția recomandă stabilitate în legislația electorală, în special pe elementele esențiale ale scrutinului.

Schimbările făcute prea aproape de alegeri pot ridica suspiciuni, pot afecta competiția și pot lovi exact în drepturile pe care statul pretinde că le apără.

Lecția rece

Anticipatele pot fi o soluție politică. Dar nu pot fi tratate ca o comandă de pizza constituțională: apăsăm butonul și vine democrația în 30 de minute.

România are nevoie de reguli speciale pentru anticipate, clare și scrise din timp.

Altfel, riscăm să transformăm o criză politică într-o criză electorală, iar asta ar fi performanța supremă: să nu putem guverna, dar nici să votăm cum trebuie.