CCR sub asediu civic: românii vor judecători, nu marionete de partid – 123 000 de semnături!

Într-un moment crucial pentru democrația românească, peste 123.000 de cetățeni au semnat o petiție inițiată de comunitatea civică Declic, solicitând numirea unor judecători independenți și integri la Curtea Constituțională a României (CCR). Această mobilizare vine în contextul în care, în iunie 2025, expiră mandatele a trei judecători ai CCR: Marian Enache (președintele Curții), Livia Doina Stanciu și Attila Varga. Noile numiri vor fi făcute de către președintele României, Senat și Camera Deputaților, pentru un mandat de nouă ani.

O Curte Constituțională sub presiunea politicului

În ultimii ani, CCR a fost adesea criticată pentru decizii considerate controversate, precum anularea publicării averilor demnitarilor și funcționarilor publici, refuzul de a accepta reforma pensiilor speciale—care a dus la pierderea unei tranșe de 869 de milioane de euro din PNRR—și anularea alegerilor prezidențiale pe baza unor documente clasificate, decizie criticată de Comisia de la Veneția. Aceste hotărâri au alimentat percepția că CCR servește interesele politice, nu Constituția.

Apelul societății civile pentru transparență și integritate

Comunitatea Declic subliniază necesitatea unui proces de selecție transparent și bazat pe criterii clare de integritate și profesionalism pentru noii judecători ai CCR. „Ne-am săturat de negocieri în spatele ușilor închise și nume scoase din pălărie”, a declarat Cătălina Hopârteanu, coordonatoarea campaniei Declic. Organizația avertizează că, dacă noile numiri vor avea legături politice, CCR riscă să rămână o instanță care protejează interesele partidelor, nu pe cele constituționale.

Un test pentru clasa politică

Numirile din iunie reprezintă o oportunitate pentru președintele Nicușor Dan și Parlamentul României de a demonstra angajamentul față de statul de drept și independența justiției. Transparența procesului de selecție și alegerea unor candidați fără afilieri politice ar putea contribui la restabilirea încrederii cetățenilor în CCR și în instituțiile fundamentale ale statului.

Într-un context în care încrederea publică în Curtea Constituțională este deja scăzută, această inițiativă civică amplă subliniază dorința cetățenilor pentru o justiție echitabilă și independentă. Rămâne de văzut dacă liderii politici vor răspunde acestui apel și vor acționa în interesul democrației și al statului de drept.

Cum ar putea ajunge la CCR persoane care nu sunt numite politic? Ce ar trebui să se modifice în legislația românească pentru asta?

Pentru ca la Curtea Constituțională a României (CCR) să ajungă persoane care nu sunt numite politic, ar fi nevoie de o reformă profundă și curajoasă, care să modifice chiar mecanismul de desemnare al judecătorilor CCR. Iată, pe scurt și cu substanță, cum s-ar putea face asta:

1. Modificarea Constituției: eliminarea numirilor politice

În forma actuală, cei 9 judecători ai CCR sunt numiți astfel:

• 3 de către Președintele României
• 3 de Senat
• 3 de Camera Deputaților

Adică… 100% politic.

O reformă reală ar presupune modificarea Constituției, prin care să se înlocuiască această formulă cu un mecanism meritocratic, autonom, de exemplu:

• 3 judecători aleși prin votul adunării generale a judecătorilor din Înalta Curte de Casație și Justiție
• 3 desemnați de o comisie independentă formată din membri ai mediului academic (drept constituțional, filosofie politică, științe juridice), aleși printr-un concurs public
• 3 aleși printr-o procedură transparentă, în care ONG-urile și barourile pot propune candidați, evaluați de o comisie mixtă independentă

Acest lucru presupune însă revizuirea Constituției, ceea ce în România e un proces extrem de complicat, dar nu imposibil.

2. Crearea unei comisii de selecție independente (chiar și fără modificarea Constituției)

Dacă nu există voință de modificare constituțională, se poate merge pe o reformă a procedurii legislative de numire:

• Parlamentul și Președintele ar putea fi obligați (prin lege) să aleagă doar dintre candidații selectați de o comisie independentă de evaluare.
• Comisia ar evalua candidații pe bază de dosar profesional, interviu public, integritate, competențe în drept constituțional.
• În final, factorii politici nu ar putea numi decât dintre candidații care au primit aviz favorabil de la această comisie.

Astfel, rămâne o aparență de decizie politică, dar controlul public și profesional ar deveni dominant.

3. Reguli stricte de integritate și carieră juridică

Indiferent de modalitate, e vital să se introducă criterii eliminatorii în legea de organizare a CCR:

• interdicția absolută de a fi fost membru de partid în ultimii 10 ani
• experiență profesională de minimum 15 ani în domeniul juridic (nu doar formal, ci efectiv)
• lipsa oricărei sancțiuni disciplinare
• audiere publică obligatorie, transmisă live, cu întrebări din partea societății civile

4. Mecanisme de revocare și sancțiune în caz de partizanat politic

Astăzi, un judecător CCR odată numit nu poate fi atins. Ar trebui introdus:

• mecanism de evaluare periodică a activității, de către o comisie de etică
• posibilitatea de revocare în caz de decizii în conflict de interese sau grave abateri de la etica constituțională

5. CCR deschisă societății civile

Poate cea mai necesară schimbare de fond: Curtea trebuie să devină transparentă și controlabilă de societate:

• Deciziile trebuie însoțite de opinii separate coerente și accesibile
• Procesul de alegere a președintelui CCR trebuie făcut public
• Audierile în plen să fie transmise live
• Rapoarte anuale de activitate clare, prezentate în Parlament

Aceste propuneri nu sunt utopii, ci replici ale unor modele occidentale (Germania, Franța, Canada) unde numirea judecătorilor în instanțele constituționale se face fie de către comunități profesionale, fie prin consens și filtre extrem de stricte de integritate.

În România, schimbarea poate începe cu presiune civică masivă și o campanie publică susținută, care să transforme acest subiect aparent tehnic într-o urgență națională. Fiindcă, în fond, o CCR politizată înseamnă o democrație doar pe hârtie.

Cine ar trebui să facă evaluarea activității judecătorilor de la CCR, într-o variantă onestă a desemnării acestora?

Într-o variantă onestă și funcțională a desemnării judecătorilor CCR, evaluarea activității acestora ar trebui să fie încredințată unei structuri independente, mixte, care să îmbine expertiza profesională cu reprezentarea societății civile. Iată cum ar putea arăta această comisie:

1. Comisia Națională de Evaluare Constituțională (propunere)

Componență:

• 3 membri desemnați de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin votul judecătorilor, cu experiență în drept constituțional și fără afilieri politice.
• 2 profesori universitari de drept constituțional, aleși de Consiliul Național al Rectorilor dintre cadrele universitare cu reputație ireproșabilă.
• 2 reprezentanți ai societății civile, desemnați printr-un mecanism public și transparent, de organizații recunoscute pentru activitate în domeniul justiției, integrității și drepturilor omului.
• 1 reprezentant al Avocatului Poporului, cu rol de observator și garant al imparțialității.

2. Rol și atribuții

• Evaluare anuală a activității fiecărui judecător CCR, pe bază de criterii precum:
  • participarea activă la lucrările Curții
  • calitatea argumentației în deciziile motivate
  • coerența cu jurisprudența anterioară
  • absența conflictelor de interese sau a influenței politice
  • raportul între voturile conforme și cele motivate separat
• Publicarea unui raport anual de activitate al CCR, cu sinteze și observații clare pentru cetățeni.
• Recomandări privind eventuala sancționare, suspendare sau retragere a sprijinului public pentru judecătorii care încalcă flagrant principiile de independență și imparțialitate.

3. Garantarea transparenței

• Toate ședințele de evaluare să fie transmise live sau consemnate integral în stenograme publice.
• Rapoartele să fie accesibile, redactate într-un limbaj clar, nu juridic opac.
• Posibilitatea ca cetățenii și organizațiile neguvernamentale să depună sesizări sau observații.

4. Un cadru legal nou

Pentru ca această Comisie să funcționeze, ar fi necesară:

• O lege organică care să detalieze structura, atribuțiile și limitele acesteia
• Modificări în legea de organizare și funcționare a CCR
• Eventual, un pachet de reforme constituționale, dacă se dorește și introducerea unui mecanism de revocare sau sancționare efectivă

O astfel de comisie ar crea, în sfârșit, un sistem de responsabilitate publică reală, care să ofere control democratic asupra unei instituții care până acum s-a bucurat de impunitate absolută.

Independența CCR nu înseamnă izolare de societate, ci protejarea cetățeanului de arbitrariul politic prin standarde înalte, verificabile. Asta înseamnă stat de drept autentic.