Ce fac miliardarii Planei cu averile lor, după ce devin ,,îngeri”, sau..

Fără invidie sau ranchiună, trebuie să punem în lumină o situație anacronică. Cum este posibil ca averile unui număr restrâns de oameni de afaceri ai Planetei să depășească Produsul Intern Brut al unei țări?

Dacă punem cap la cap cifrele, aceștia ar putea cumpăra cu totul țări aflate la polul sărăciei. România nu se află chiar între aceste țări sărace, însă, la o privire atentă, remarci că averea primilor doi dintre cei mai bogați oameni ai Lumii însumează peste 414 miliarde de dolari, depășind serios PIB-ul țării, care totalizează 350 de miliarde euro.

Doar averile cumulate, ale primilor doi miliardari, Elon Musk și Bernard Arnault, totalizează 414 miliarde dolari (un euro era egal cu 1,08 dolari americani, la 22 mai 2024).

Cum este aproape imposibil să fie dat un răspuns scurt la această întrebare, ne limităm să vedem ce au plănuit să se întâmple cu averile lor miliardarii care, vrând-nevrând, în pofida munților de bani pe care stau, tot vor pleca pe lumea cealaltă, fără nimic, la un moment dat, toți fiind trecuți de mult de a ,,cincea senectute”, cu vârste care ,,bat” spre 90 sau 100 de ani.

Warren Buffett, aflat în categoria celor ce se apropie de apusul vieții, la 93 de ani, este preocupat serios de ce se va întâmpla cu banii săi după ce nu va mai fi.

În piața financiară au apărut zvonuri că acesta a făcut în seifurile personale o rezervă de 200 de miliarde de dolari, în cash, chipurile să declanșeze o ,,furtună financiară”, pe fondul unei slăbiciuni a economiei SUA, în acest moment.

Buffett a redus participația Berkshire Hathaway la Apple în ultimul trimestru, ceea ce a alimentat o creştere de 21 de miliarde de dolari a grămezii sale de cash. Rezerva sa de bani a ajuns la un nivel record de 189 de miliarde de dolari. El a prezis că suma va depăşi 200 de miliarde de dolari până în iunie.

„Buffet a trecut deja în revistă companiile listate în SUA şi nu au mai rămas prea multe de cumpărat care să-i trezească apetitul. Decizia sa ar trebui să-i pună în gardă pe investitori”, arăta Steven Hanke, profesor de economie aplicată la Universitatea Johns Hopkins, citat de presă.

Analiștii se duc prea departe cu imaginația, privind ,,atacurile pe dolar”. Buffett este prea bătrân să se mai aventureze în proiecte pe care nu știe dacă le va mai termina. Situația este mult mai simplă și trebuie privită și prin prisma ,,omului simplu Buffett”.

A muncit o viață, s-a supus unui lung șir de privațiuni până să ajungă la averile colosale de azi și tânjește și el să vadă teancuri uriașe de dolari, depozitate, doar pentru sine. Și acum locuiește întro casă modestă, cumpărată în anii 1958, pentru care a plătit 31.000 de dolari.

Obosit, și poate chiar și plictisit, în malaxorul economiei americane, Waren Buffett vrea și el, pur și simplu, să facă ,,o baie de bani”, să-și încânte privirea cu bancnotele verzi în lumea mondială a finanțelor, mutată total online în ultimii zeci de ani.

Mulți sunt miliardari sau milionari, dar toți se uită, în principal, doar la niște cifre pe ecranul calculatorului sau telefonului și exclamă: „Ooo, cât de bogat sunt!”, dar cer șoferului doi dolari să cumpere un ziar, în drum spre bancă.

Gurile rele spun că Buffett a folosit, până în 2020, un telefon cu butoane, care a costat 20 de dolari. Ce este asta ? Modestie, sau zgârcenie ?

Averea legendarului investitor, acum în vârstă de 94 de ani, îl plasează în urma lui Elon Musk, Jeff Bezos, Bernard Arnault și Bill Gates în clasamentul global al averilor, conform indicelui Bloomberg Billionaires.

Un articol din Wall Street Journal (WSJ) arată direcțiile în care se vor duce 96 de miliarde ale investitorului american, din averea totală, care a promis, încă din 2006, că cea mai mare parte a banilor vor fi îndreptați către organizații de caritate.

Atunci, CEO-ul Berkshire Hathaway a promis că, 85 la sută din acțiunile sale, în cadrul companiei de investiții, vor merge către organizații caritabile, în special fundația lui Bill și Melinda Gates.

Patru ani mai târziu, Buffet a spus că 99 la sută din averea sa va fi donată înainte sau după moartea sa. Ulterior, a anunțat că, din participația de aproximativ 90 de miliarde de dolari pe care Buffet o are la Berkshire Hathaway, 56 de miliarde vor merge către Fundația Bill și Melinda Hates, iar 17,4 miliarde către patru organizații caritabile de familie.

Potrivit Wall Street Journal, aproximativ 18,7 miliarde de dolari rămân nedesemnate, iar toate cifrele de mai sus ar putea crește, dacă acțiunile Berkshire continuă să evolueze pozitiv.

Publicația financiară mai scrie că Warren Buffet vrea ca toate miliardele lui să fie cheltuite în cel mult 10 ani de la moartea sa. Fundația Gates se bazează pe primirea sumei promise, dar și pe diferența rămasă, iar angajații au petrecut ani întregi căutând noi domenii în care să folosească banii.

O soluție propusă a fost să fie creată o bancă mondială de economii pentru copii. Suma alocată fiecărui copil nu a fost dezvăluită, însă un fost angajat al fundației Gates a declarat pentru WSJ că fiecare copil ar primi câteva mii de dolari care ar urma „să stea pe un raft, ca un plan de bătaie” pentru beneficiarii minori.

Experții în administrarea averilor citați de Wall Street Journal au spus că scrisoarea prin care miliardarul se angajează să-și doneze averea este un pic ambiguă, iar investigația WSJ a descoperit că Fundația Susan Thompson Buffet, o organizație caritabilă de familie care sprijină libertatea avortului, a angajat personal numeros, și se pregătește de „un influx masiv de capital” de până la 100 de miliarde de dolari, însemnând că ar putea primi o parte din suma promisă.

La polul opus, dar departe, foarte departe, ca avere, un miliardar care a pornit afacerile într-o ,,țară săracă”, este fostul tenisman Ion Țiriac, ajuns la 84 de ani, și a cărui avere este estimată la 1,75 miliarde euro.

Englezii de la Daily Star scriau că, de fapt, Ion Țiriac ,,este atât de bogat, încât averea sa, de aproximativ 1,5 miliarde de lire sterline (1,75 miliarde de euro), este de 7 ori mai mare decât cea a lui Djokovic”.

„După ce s-a făcut remarcat pe terenul de tenis, Țiriac a făcut avere și în afara sportului. Profitând de căderea comunismului în țara sa, Țiriac și-a făcut prima bancă privată din România. S-a dovedit a fi o lovitură financiară uriașă. Ulterior, Țiriac s-a extins în retail, asigurări și afaceri cu companii aeriene.”, au notat jurnaliștii britanici.

Ion Ţiriac a devenit primul miliardar al României, în 2007. Acesta, ca și Waren Buffett, este conștient că ,,apusul vieții” este implacabil și și-a făcut testamentul, ca orice om cu bani mulți, care nu vrea, ca după ce nu va mai fi, să se declanșeze un război între moștenitorii averii sale.

Înțelepciunea populară spune: ,,Prietenii adevărați se văd la nevoie, iar rudele, la moștenire”. Ion Țiriac, ca orice bătrân înțelept, a hotărât, în consecință, și va împărți el însuși averea.

,,Am 33 de copii în total! Așa se va împărți și nu voi face diferențe între ei”, a declarat acesta, dezvăluind că averea va fi împărțită echitabil, prin testament.

Cel mai bogat om de afaceri din România, a vrut să se asigure că nu vor exista certuri între cei trei copii legitimi ai săi: Ioana Natalia, Karim Mihai și Ion Ion Țiriac și a spus că acestora le-a fost împărțită averea în mod egal.

„Mereu mi-au plăcut femeile, nu pot să explic acum din ce motiv. Am trei copii legitimi, dar am 33 în total. Nu îmi poartă numele, dar după dispariția mea, averea va fi împărțită în 33 de părți egale. Toată lumea va primi aceeași sumă. Dacă le cade totul din cer, vor avea unele dizabilități”, spunea Ion Țiriac, potrivit rosario3.com.

Noi le dorim, totuși, tuturor viață lungă, acestor temerari miliardari, ajunși la vârsta senectuții, pentru că, sigur, mai au multe de arătat și nu trăiesc pe banii noștri. Dar, nu trebuie să uităm că sigur au făcut averi și au folosit și banii de-ai noștri.

Ceilalți miliardari nu intră, deocamdată, în discuția despre succesiuni și moșteniri, deoarece sunt tineri și au toată viața înainte.

Depinde cum știu să se bucure de ea. Un proverb banal, dar de multe ori foarte adevărat, îi bântuie și pe aceștia, chiar dacă nu o recunosc deschis: ,,Banii nu aduc întotdeauna fericirea !”.

Un clasament al celor mai bogați oameni ai Planetei arată astfel: