Ce impact au avut CAP-urile de pe vremea lui Ceaușescu asupra pensionarilor

Cele mai recente date arată că, la momentul actual, în România există 4.747.604 de pensionari, practic, cu  670 persoane mai puţine comparativ cu luna precedentă. În ceea ce privește pensia medie, aceasta a fost de 2.249 de lei. 

Aproape 700 000 de pensionari trebuie să se descurce cu 600 de lei pensie pentru munca la CAP-urile lui Ceaușescu

În ceea ce privește valoarea totală a drepturilor de pensie cuvenite, aceasta s-a ridicat la aproape 10,676 miliarde lei. Din totalul pensionarilor, 629.317 aveau perioade lucrate în agricultură, pensia medie fiind de 636 de lei.

Câte persoane au beneficiat de pensia anticipată?

În conformitate cu datele recente furnizate de CNPP, din totalul pensionarilor din sistemul public de pensii, peste 3,8 milioane de persoane s-au pensionat la limita de vârstă, dintre care peste 2,1 milioane sunt femei. Pensia medie înregistrată în acest grup se situează la aproximativ 2.507 lei.

În luna mai 2024, un număr de 4.780 de persoane au beneficiat de pensie anticipată, cu o pensie medie de 3.158 lei. De asemenea, 87.553 de persoane au primit pensie anticipată parțială, cu o medie de 2.300 lei, iar 392.297 de persoane au beneficiat de pensie de invaliditate, având o medie de 956 lei. Dintre acestea, 45.015 de persoane au fost încadrate în gradul I de invaliditate, cu o pensie medie de 826 lei.

În aceeași perioadă, pensia de urmaș a fost acordată unui număr de 450.809 persoane, cu o medie de 1.178 lei, în timp ce 115 de pensionari au beneficiat de ajutor social, cu o medie de 539 lei.

Citește și: Ceauşescu, marcă înregistrată! Cine deține brandul Ceaușescu

Ce sunt CAP-urile lui Ceaușescu?

După 1960 au apărut CAP -urile (Cooperativa Agricolă de Producție), care controla toate terenurile dintr-o anumită localitate, iar producția era a statului, cu toate că munca era tot a țăranilor. Până în 1970, preluarea terenului s-a făcut cu forța, iar după încheiere procesului lucrurile s-au mai domolit. Țăranii rămași fără pământuri erau nevoiți să muncească pentru CAP -uri, de unde producția ajungea în piețele din toată țara, notează Știri de Cluj.

După colectivizarea forțată, vechile relații economice din agricultura românească au fost anihilate. Agricultura socialistă, adesea lăudată, a manifestat clar semne de slăbiciune, intrând frecvent în criză. În anii ’80, animalele crescute în gospodăriile mici ale țăranilor, care ocupau doar 15% din suprafața agricolă totală exclusă din CAP-uri, reprezentau aproximativ 50% din totalul efectivelor. Criza economică din acea perioadă a adus sistemul agricol în pragul colapsului, iar țăranii colectivizați au suferit grav.

După căderea regimului comunist în 1989, toate forțele politice au convenit că acest sistem trebuie schimbat radical, iar CAP-urile au fost desființate. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole a fost un proces lung și dificil, dar absolut necesar pentru restaurarea relațiilor economice capitaliste în agricultură.