Ciucă, prima vizită la Bruxelles. Se discută despre securitatea la Marea Neagră și PNRR

Premierul Nicolae Ciucă pleacă astăzi la Bruxelles în prima vizită în calitate de prim-ministru. Acolo se va întâlni cu mari oficiali ai instituțiilor europene și NATO.

Programul vizitei va debuta, luni, cu un dineu de lucru cu președintele Consiliului European, Charles Michel, scrie într-un comunicat al Guvernului.

Marți, Ciucă va avea o întrevedere cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmată de întâlniri cu vice-președintele executiv al Comisiei Europene responsabil pentru Pactul Ecologic European, Frans Timmermans, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru o Europă pregătită pentru era digitală, Margrethe Vestager, vice-președintele executiv al Comisiei Europene responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor, Valdis Dombrovskis, precum și cu Adina Vălean, comisarul european pentru transport.

Va fi discutată și tema securității energetice, cu accent pe problema prețurilor la energie şi menținerea rolului gazului și a energiei nucleare în perioada de tranziție ecologică, un element esențial pentru stabilitatea economică a României.

Ciucă va sublinia și importanța demersurilor pentru susținerea tranziției digitale, evidențiind contribuția pe care implementarea PNRR o va putea avea pentru atingerea acestui obiectiv, complementar eforturilor de relansare economică. Vor fi, de asemenea, abordate dosarele privind finalizarea Mecanismului de Cooperare și Verificare și aderarea României la spațiul Schengen.

În cadrul întrevederii dintre prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă și Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, vor fi abordate teme de actualitate ale agendei de securitate, cu accent pe evoluțiile din Vecinătatea Estică și Marea Neagră, potrivit comunicatului.

Cei doi înalți oficiali vor discuta și despre viitorul Concept Strategic al NATO, care urmează să fie adoptat anul viitor la Summit-ul Alianței de la Madrid, în negocierea căruia România este hotărâtă să se implice substanțial, inclusiv în contextul în care țara noastră a fost primul stat aliat care a susținut, încă din noiembrie 2019, necesitatea actualizării acestui document programatic al Alianței.

Ciucă va reitera de asemenea determinarea Guvernului României de a contribui activ la misiunile și operațiile Alianței Nord-Atlantice și va reitera angajamentele executivului român în ceea ce privește cheltuielile aliate pentru apărare.

Mai multe articole...

2 COMENTARII

  1. Bogații sunt din ce în ce mai bogați și mai fericiți.
    Săracii sunt din ce mai săraci și năpăstuiți. Politicieni de abia acum încep să cântărească dovezile războiului și să-şi răstoarne agenda lor de lucru. GREU foarte GREU pentru un popor atât de sărac și batjocorit de atâtea secole.

  2. Ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, a declarat duminică că Rusia nu poate „dicta” NATO cu privire la securitatea regională, în condițiile în care tensiunile dintre Moscova și capitalele occidentale din cauza conflictului din Ucraina.
    „Trebuie să rezolvăm situația tensionată în care ne aflăm acum atât din punct de vedere diplomatic, cât și cu o descurajare credibilă”, a declarat Lambrecht reporterilor.

    „Trebuie să vorbim unul cu altul, ceea ce înseamnă să discutăm propunerile pe care Rusia le-a înaintat. Este corect și important”, a adăugat ea la baza militară Rukla din Lituania.

    „Dar nu se poate ca Rusia să dicteze partenerilor NATO cum se poziționează”.

    În urmă cu treizeci de ani în această lună, Uniunea Sovietică s-a prăbușit, iar Ucraina s-a rupt de sub controlul Moscovei.
    „Pentru noi, sfârșitul Uniunii Sovietice este o înțelegere încheiată”, dar nu și pentru Putin, a spus istoricul Mary Sarotte. „Ceea ce vrea cu adevărat să facă este să renegocieze anii 1990”.
    El nu greșește cu privire la modul în care creșterea alianței a afectat percepția Rusiei asupra securității sale. În urmă cu treizeci de ani, Rusia avea o zonă tampon de state satelit la vest. Acum are doar prezența neimpresionantă a Belarusului.

    Granița de vest a Rusiei este flancul estic al NATO. Consilierii militari americani și britanici servesc în Ucraina; Sistemele americane de apărare antirachetă se află în Polonia și România; iar trupele NATO desfășoară exerciții în Estonia, Letonia și Lituania, odinioară parte a Uniunii Sovietice.
    „Imperiile mor de o moarte lentă și dureroasă”, a spus Sarotte. În istoria ei brusc relevantă a expansiunii NATO, „Not One Inch”, ea povestește cum președinții George HW Bush și Bill Clinton au încercat ambii să facă un loc Rusiei în instituțiile de securitate europene și chiar au oferit Moscovei mai multe forme de afiliere la NATO. Dar aceste eforturi au fost copleșite de zelul foștilor sateliți sovietici de a deveni membri cu drepturi depline ai alianței, începând cu Polonia, Ungaria și Republica Cehă în 1997, dată pe care Putin a citat-o ​​săptămâna trecută drept punctul în care (în opinia sa) NATO a devenit prea mult. mare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele articole