Consiliul Fiscal consideră că deficitul bugetar din 2021 va fi de minim 7,5%

Deficitul bugetar de anul viitor va fi de cel puțin 7,5% din PIB, conform raportului Consiliului Fiscal, în opinia de după rectificarea bugetară pe anul 2020. Cheltuielilor angajate în acest an nu vor permite scăderea chiar și în cazul unei creșteri economice de 4,9%.

În scenariul de bază al Consiliului Fiscal (CF), produsul intern brut (PIB) va scădea cu un procent între 4% și 6% în 2020. Estimarea pentru deficitul bugetar din acest an este între 8,6% și 9,4% din PIB. Aceste perspective ale bugetului public reclamă o prudență sporită în adoptarea oricăror măsuri de politică fiscal-bugetară și identificarea din timp a unei strategii graduale și coerente de consolidare bugetară, care să minimizeze costurile economice și sociale asociate.

Majorarea punctului de pensie de 14% implică un efort bugetar de 3,6 miliarde lei în 2020 și respectiv 10,92 miliarde lei în 2021. O astfel de măsură, cu impact important asupra construcției bugetare pe anul 2021, ar trebui inclusă într-un cadru fiscal-bugetar pe termen mediu.

CF apreciază că o abordare bazată pe reguli în ceea ce privește indexarea pensiilor (prevăzută de altfel de lege) ar aduce beneficii multiple din perspectiva stabilității sistemului de pensii. Ca și a ancorării așteptărilor participanților, sustenabilității fiscale și programării bugetare.

Finanțarea este asigurată pentru 2020

Majorarea cheltuielilor bugetare cu pensiile nu poate face abstracție de situația BGC, al cărui deficit primar si structural se plasează în prezent la niveluri foarte ridicate, ceea ce reclamă inițierea unui proces de corecție, ecartul față de pragul de 3% din PIB stabilit de procedura de deficit excesiv fiind însemnat.

În condițiile noilor parametri bugetari, dimensiunea necesarului de finanțare publică al României pentru anul 2020 este de circa 13% din PIB. CF apreciază reușita până acum în asigurarea unei mari părți din necesarul de finanțare a statului român pentru anul 2020.

Deși acoperirea necesarului de finanțare pentru acest an este asigurată în largă măsură, mult mai problematică ar putea fi acoperirea acestuia pe termen mediu. Este greu de crezut că piețele financiare vor tolera pentru o perioada îndelungată niveluri înalte ale deficitului bugetar, chiar dacă regulile fiscale în UE vor rămâne suspendate și în 2021. Capacitatea de finanțare a deficitului bugetar și de refinanțare a datoriei publice care ajunge la scadență reprezintă o constrângere foarte „dură” asupra politicii fiscal-bugetare.

În acest context, o corecție care să conducă pe termen mediu la niveluri mult diminuate ale deficitului bugetar și care să ancoreze așteptările creditorilor către o traiectorie sustenabilă a politicii fiscal-bugetare este obligatorie. Anunțarea unui plan multianual credibil de consolidare fiscală ar putea să ofere răgazul necesar pentru o abordare graduală, care să afecteze cât mai puțin revenirea economiei.

Situația bugetară rămâne încordată

Situația bugetară a României a fost și este foarte încordată, fapt reflectat și de plasarea singulară a României în procedura de deficit excesiv (PDE) a Comisiei Europene (CE) la începutul acestui an, arată Consiliul Fiscal în opinia despre a doua rectificare bugetară, publicată marți.

Dezechilibrele macroeconomice – deficitul de cont curent (4,6% din PIB în 2019) și deficit bugetar structural (peste 4% din PIB) relativ mari și persistența unor presiuni mari pe buget pentru creșterea de cheltuieli permanente, reclamă o corecție macroeconomică în viitorul nu îndepărtat pentru a păstra accesul la finanțare pe piețe și ratingul de țară, arată instituția.

Pe de altă parte, Consiliul spune că momentul cel mai acut al crizei actuale, determinat de restricțiile de ordin sanitar (efectul shutdown, de închidere parțială a economiilor), pare să fi trecut, iar procesul de revenire economică a început la nivelul majorității economiilor naționale, inclusiv în România. Războiul cu COVID-19 nu este terminat, el este unul de uzură, iar ciclul epidemic condiționează viteza de revenire și pot exista „reînchideri” locale, adaugă Consiliul Fiscal.

Amploarea măsurilor de combatere a crizei depinde de parametri precum spațiul fiscal și monetar existent, calitatea de emitent sau nu a unei monede de rezervă pe plan internațional, gradul de euroizare/dolarizare, existența unor mecanisme de back-up (inclusiv aranjamente de tip repo și swap cu Fed și BCE), gradul de robustețe economică, forța instituțională, etc. Există un trade-off (cost al renunțării la alternativă) între, pe de o parte, spațiul de manevră pentru a face față la crize majore, ceea ce reclamă cheltuieli de tip one-off și deficitul structural, pe de altă parte (România are cel mai înalt deficit structural în UE). Aceasta explică îndrăzneala mare a altor țări de a merge cu deficite bugetare spre și peste 10% fără a avea grija unor corecții macro inevitabile în anii următori.