Cristian Diaconescu, PMP: Mi s-a propus să fiu candidatul partidului la prezidențialele din 2024

Preşedintele Partidului Mişcarea Populară (PMP) a declarat, ieri, la Iaşi, că formaţiunea politică din care face parte l-a desemnat candidat la următoarele alegeri prezidenţiale şi că pe termen scurt nu îşi propune să facă alianţe sau să fuzioneze cu alte partide politice.

Diaconescu a spus că se aşteaptă ca la viitorul scrutin prezidenţial să fie foarte mulţi candidaţi, alianţele urmând a se face în funcţie de candidaţii care ajung în turul doi.

„Partidul mi-a făcut onorarea să-mi facă această propunere, dar să ajungem la acea perioadă. Probabil că marea majoritate a partidelor din România vor avea candidat, după câte se pare, pentru că există foarte mari diferenţe de abordare. Deci, implicit, fiecare va încerca să rămână consecvent cu mesajul pe care îl transmite. Din această perspectivă, pentru a-şi păstra credibilitatea şi legitimitatea pe piaţă, vor avea candidaţi. După părerea mea, vor fi foarte mulţi candidaţi. Cine va intra în turul doi va depinde de alianţele ce se vor putea realiza. Mi se par destul de complicate aceste alianţe. Desigur, vedem peste 2-3 ani, pentru că şi într-un moment de criză serioasă, care poate reprezenta o explicaţie pentru compromisul politic, cum se întâmplă peste tot în lume, se pare că prevalează aspectele negative”, le-a răspuns Cristian Diaconescu jurnaliştilor.

Acesta a precizat că PMP nu va încheia alianţe sau fuziuni politice în următoarea perioadă. De asemenea, acesta a arătat că partidele politice aflate la guvernare vor trebui să ofere performanţă profesională, nu doar politicianisme.

„La un moment dat este nevoie ca partidele politice să ofere nu numai politicianisme şi mesaje de tot felul, ci şi performanţă profesională adecvată. Deci, va înţelege societatea românească acest lucru şi sigur va exista o presiune pozitivă, ceea ce evident va influenţa şi modul în care guvernul este instrumentat în această direcţie”, le-a declarat Cristian Diaconescu jurnaliştilor.

Liderul PMP a spus că este necesară îndeplinirea unor deziderate din partea arcului guvernamental.

„Ceea ce îmi doresc este ca securitatea şi stabilitatea României, una dintre cele mai complicate zone de pe glob, să fie una bine susţinută de guvern, îmi doresc ca resursele financiare să meargă spre modernizarea României. Aici, guvernul are o responsabilitate maximă. Configurări sau reconfigurări politice fără atingerea acestor deziderate sunt simple exerciţii de imagine”, a mai spus Cristian Diaconescu.

Proiecte de infrastructură inexistente

Liderul PMP a mai spus că, deşi se află la frontiera estică a UE şi NATO, România nu este interesată de marile proiecte de infrastructură.

„Aş avea o întrebare care nu îmi doresc neapărat să rămână retorică. Dacă fie în PNRR, fie din perspectiva faptului că România este stat aflat la frontiera NATO şi a UE, chiar ne putem permite să fim atât de dezinteresaţi de proiectele de infrastructură? Dacă alte argumente nu prevalează în atenţia decidentului politic, oricare ar fi el, local sau central, mă întreb ce altceva ar conta? Dacă într-un moment în care întreaga lume priveşte cu foarte mare atenţie spre funcţionalitatea şi capacitatea de reacţie anticipativă, adică rezilienţă a sistemului sanitar, mă întreb ce alte investiţii ar putea fi spre interes din punctul de vedere al decidentului politic. Dacă din această perspectivă nu putem să ne gândim la modernizarea României, atunci din ce altceva am putea trage această concluzie în ceea ce îi priveşte pe cei care hotărăsc în legătură cu proiecte strategice şi resursele de finanţare ale acestuia”, a spus preşedintele PMP.

Cristian Diaconescu a criticat şi faptul că Iaşiul şi regiunea Moldovei lipsesc din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, catalogând acest fapt ca fiind „incalificabil”.

„Dincolo de aspectele politicianiste, am avut o discuţie în ceea ce priveşte aproape absenţa Iaşiului şi a acestei regiuni din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Este incalificabilă această decizie, pentru că în PNRR discutăm despre decizii. Cum şi în ce fel au fost negociate este un alt subiect. Partea de est a României, din vecinătatea apropiată a unor zone de proximitate foarte complicate, precum Ucraina şi Republica Moldova, nu beneficiază de resurse a căror destinaţie a fost clară de la bun început: ieşirea din criză şi modernizarea în acord cu proiectul european general. PNRR nu finanţează proiecte, ci finanţează modernizarea, şi dacă nu spre modernizare pleacă proiectele conform promisiunilor Bucureştiului, finanţarea, banii se opresc, nu se mai plătesc. Situaţia este foarte complicată”, a mai spus Diaconescu.

El a susţinut că se vorbeşte despre faptul că România are la dispoziţie 80 de miliarde de euro, deşi încă se poartă discuţii pe această temă, şi nu se spune că o bună parte din aceşti bani reprezintă un împrumut care trebuie returnat în aproximativ 15 ani.

„Chiar de la cel mai înalt nivel se anunţa că România are pe card 80 de miliarde, adică se adunau 30 de miliarde de la PNRR şi patruzeci şi ceva de miliarde prin cadrul financiar multianual, adică de la bugetul UE, ceea ce era fals. Nici astăzi România nu are un euro pe card. Încă se discută. Încă se dezbat aceste subiecte. Deci, este un moment istoric acest sprijin european, este un moment fără precedent. Datoria care urmează a fi plătită cam în 10-15 ani de acum încolo o vor achita cei din generaţia următoare, care vor întreba „noi, banii ăştia pentru ce îi dăm?”. Cum a arătat sau cum ar trebui să arate România modernizată într-un cadru european cât se poate de adecvat pentru care suntem puşi în situaţia de a plăti partea de împrumut?„, a mai spus liderul PMP.

Conform declaraţiilor sale, până acum, numai România şi Italia au luat partea de împrumut. O altă critică adusă guvernanţilor de Cristian Diaconescu a fost faptul că România se împrumută pentru a plăti pensiile.

„Prin PNRR se discută jumătate granturi şi jumătate împrumut. Din acest punct de vedere, cu acest plafon adăugat, România ajunge la 60% din PIB. Vă reamintesc că suntem ţara care trebuie să împrumute bani pentru a plăti pensii. Banii de pensii se iau de pe pieţele financiare, nu din bani europeni. E atât de simplu”, a mai spus Cristian Diaconescu în conferinţa de presă.