Cum a cedat Novo Nordisk coroana farmaceutică în fața Americii

În mai puțin de un deceniu, Novo Nordisk a trecut de la gloria globală adusă de Ozempic la o criză strategică care zguduie întreaga industrie farma europeană.

Ceea ce părea o victorie solidă a Europei în fața giganților americani s-a transformat într-o confruntare dură, în care Eli Lilly a folosit agilitatea, prețurile competitive și digitalizarea pentru a răsturna ierarhia.

Nu doar inovația decide câștigătorii, ci și viteza de adaptare la realitățile pieței globale.

Lecția? …și campionii pot pierde coroana atunci când rivalii schimbă regulile jocului prea repede.

Confruntarea pentru supremație în farma: Eli Lilly – Novo Nordisk (1-0)

Inovația nu mai garantează supremația: Eli Lilly pune presiune pe gigantul danez

Când compania daneză Novo Nordisk domina piețele globale, Europa părea că și-a recâștigat o mare victorie în industria farmaceutică. Ozempic, un medicament revoluționar pentru diabet și pierdere în greutate, devenise atât un fenomen medical, cât și cultural – o „bijuterie” a biotehnologiei europene.

Pentru aproape un secol, Novo Nordisk a fost „actorul discret” al industriei insulinei, o nișă stabilă și relativ predictibilă. Intrarea pe piață a Ozempic a propulsat însă compania în liga marilor, cu vânzări de miliarde de dolari și cu o cotă dominantă în SUA – aproape 70% din vânzări! Un paradox pentru o companie europeană care se baza mai degrabă pe prezența tradițională în țările nordice.

Ozempic a devenit un fenomen cultural global, alimentat de rețelele sociale, vedete și publicul larg, iar Europa – în frunte cu acest colos danez – părea să-și asigure o poziție de lider în „războiul” mondial al medicamentelor.

Când „americanizarea” dă lovitura

Însă declinul brusc și dramatic al Novo Nordisk din 2025 scoate la iveală ceva mai profund decât o simplă competiție între medicamente: o problemă operațională și strategică cauzată în parte de modelul de afaceri american și „metodele” pieței din SUA.

Eli Lilly, competitorul american, a reușit să taie distanța de peste patru ani în lansarea unui medicament concurent, Mounjaro, care s-a dovedit chiar mai eficient decât Ozempic. Mai mult, americanii au ales să ofere alternative mai ieftine și accesibile, inclusiv prin vânzarea în forme mai simple (seringi în loc de dispozitive costisitoare cu penuri pre-umplute). Totodată, au fost rapid în față cu platforme digitale directe către consumator, pe când Novo Nordisk a rămas în urmă.

Aceste tactici „american style” – agilitate, reducerea costurilor, digitalizare rapidă – au jucat un rol crucial. A fost o luptă între molecule, sisteme de afaceri și modele operaționale.

Copierea pe scară largă

Deși piața SUA este „terenul de joacă” unde această competiție se joacă cu intensitate maximă, o altă fațetă a problemei este proliferarea „copycat”-urilor produse de compounding, o practică permisă legal în SUA pentru a răspunde la lipsuri de pe piață. Aceasta a fost o lovitură neașteptată pentru Novo Nordisk, care acum pierde masiv din vânzări.

Practic, fenomenul de copiere ieftină și distribuție paralelă – cunoscut deja în Asia, unde industriile farmaceutice indiene și chineze au bătut piețele originale cu generice – a început să afecteze și Europa, indirect, prin piața americană.

Se poate spune că, după ce India și China au „făcut operațional” piața globală a medicamentelor generice, americanii aplică acum tactici care destabilizează companiile europene de top. Acesta este o confruntare economică și operațională în care Europa, prin Novo Nordisk, pare să fi rămas cu garda jos.

Căderea spectaculoasă a Novo Nordisk, în ciuda geniului din spatele Ozempic, arată ca in momentul in care, competitorii vin „din lateral” cu strategii diferite, adaptate la realități mai fluide, chiar și marile companii europene riscă să fie devorate. Nu neaparat prin produse mai bune. Prin viteza, flexibilitatea și abordările de piață.