Se apropie termenul pentru declararea firmelor care trec pe profit

Proprietarii de microîntreprinderi nu știu dacă vor fi nevoiți să mute firma pe profit până pe 31 martie pentru că nu a apărut actul normativ care stipulează scăderea pragului de încadrare în categoria microîntreprinderilor de la 500.000 de euro la 100.00 de euro.

UPDATE: Conform ANAF, pentru analiza stabilirii plafonului de 500.000 euro în cazul „întreprinderilor legate” având în vedere modificările propuse privind „întreprinderile legate” din proiectul de Ordonanță de Urgență privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aflat pe site-ul Ministerului Finanțelor din 13 martie 2024, urmează ca Ministerul Finanțelor să propună prorogarea termenului prevăzut la art. 55 alin. (2) și la alin. (5) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, pentru comunicarea către organele fiscale a mențiunilor privind aplicarea/ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, de la data de 31 martie 2024 la data de 15 aprilie 2024, inclusiv.

Textul inițial:

Termenul limită de 31 martie pentru decizia și declararea la ANAF a trecerii întreprinderilor de la sistemul de impozitare pe venituri micro la cel de impozitare pe profit este iminent, dar situația rămâne încă neclară.

În prezent, Codul Fiscal este reglementat conform modificărilor aduse prin Ordonanța de Urgență nr. 115/2023, care definește întreprinderile legate conform definiției stabilite de Legea nr. 346/2004. Această lege stabilește că întreprinderile sunt considerate legate atunci când există anumite relații între ele, cum ar fi deținerea majoritară a drepturilor de vot sau influența dominantă prin intermediul unor contracte sau clauze din statut.

Recent, Ministerul Finanțelor a propus un proiect legislativ care ar aduce modificări Legii nr. 296/2023, OUG 115/2023 și Codului Fiscal, eliminând referirea la Legea 346/2004 și introducând direct definiția întreprinderilor legate în textul Codului Fiscal.

Proiectul vizează, de asemenea, modificarea articolului 47 alineatul (1.1) din Codul Fiscal, eliminând referirea la Legea 346/2004 și stabilind că veniturile întreprinderilor legate trebuie luate în considerare în calculul plafonului de 500.000 de euro, indiferent de alte legături sau investitori implicați.

Deși era de așteptat să fie publicate norme pentru a clarifica aceste aspecte, acest lucru nu s-a întâmplat încă.

Surse neconfirmate indică faptul că Ministerul Finanțelor ar putea prelungi termenul până la 15 aprilie pentru declararea la ANAF a trecerii de la profit la sistemul micro. Cu toate acestea, proiectul nu a fost încă publicat în transparența decizională pe site-ul instituției.

Se pare că proiectul include și clarificări privind conceptul de întreprinderi legate și se preconizează că va fi adoptat în ședința de guvern de joi.

”Patronii mici” anunță dezastrul

Patronatul IMM-urilor respinge scăderea pragului de încadrare în categoria microîntreprinderilor de la 500.000 de euro la 100.00 de euro.

Patronatul IMM-urilor și întreprinderilor mijlocii, CNIPMMR, respinge scăderea pragului de încadrare în categoria microîntreprinderilor de la 500.000 de euro la 100.000 de euro, din această măsură rezultând aplicarea cotei de 16% pe profit, în locul celei de 3% pe venit pentru microîntreprinderi.

Raportat la profitul de aproximativ 24 de miliarde de lei obținut de microîntreprinderi cu venituri între 500.000 – 2.500.000 lei (100.000 – 500.000 de euro), în anul 2022, rezultă că acestea, dacă s-ar aplica cota de 16% pe profit, ar plăti un impozit de aproximativ 3,85 miliarde lei. Practic, microîntreprinderile ar plăti impozite cu o valoare totală mai mare de aproximativ 600 de milioane de lei, față de suma plătită ca impozit de 3% pe venit.

EFECTELE NEGATIVE ALE REDUCERII PRAGULUI PENTRU ÎNCADRAREA ÎN CATEGORIA MICROÎNTREPRINDERILOR

În condițiile trecerii la impozitul pe profit de 16%, în urma scăderii pragului pentru microîntreprinderi la 100.000 de euro, modificarea sistemului de impozitare va afecta negativ mediul de afaceri:

majorarea cheltuielilor va fi transferată în prețurile de vânzare a produselor și serviciilor, rezultând creșterea inflației;
creșterea costurilor de producție generează scăderea competitivității produselor și serviciilor românesti și pierderea de piețe de desfacere;
lipsa de lichidități la nivelul companiilor va conduce la diminuarea investițiilor și încetinirea/renunțarea la proiectele de modernizare/digitalizare;

Modificarea repetată și la intervale scurte de timp a legislației fiscale pentru microîntrepinderi, introducerea de la 01.01.2024 a noi condiții de încadrare în categoria microîntreprinderilor, prin cumularea veniturilor întreprinderilor legate pentru plafonul de 500.000 de euro, generează nesiguranță și o lipsă totală de predictibilitate pentru implementarea planurilor de afaceri. În realitate, introducerea întereprinderilor legate în calculul plafonului pentru microîntreprinderi va afecta un număr mai mare de întreprinderi care vor aplica impozitul pe venit, decât cele care au avut venituri peste 100.000 de euro în 2023.

CNIPMMR reamintește că în PNRR-ul aprobat sunt menționate modificări ale sistemului de impozitare a microintreprinderilor astfel:

– jalonul 206, Revizuirea cadrului fiscal, Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal care reduc treptat domeniul de aplicare al regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor, prevede: ”Noua lege va modifica Codul Fiscal în vederea reducerii graduale a ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi. Reducerea dispozițiilor speciale începe în T1 2023 și se finalizează până în T4 2024”.

Astfel de situații au fost generate de lipsa de transparență în cadrul consultărilor publice cu organizațiile mediului de afaceri, societatea civilă și sindicatele în procesul de elaborare a PNRR.

Prevederiile, care afectează negativ microîntreprinderile, au fost introduse fără implicarea reprezentanţilor mediului de afaceri, și în special al IMM-urilor, iar în acest mod nu s-a reușit identificarea corectă a nevoilor mediului de afaceri, raportat la scopul PNRR.

Prin promovarea unei politici publice lipsite de transparenţă, decidenții politici de la acel moment nu au realizat consultări cu partenerii sociali, ci doar au comunicat sporadic şi selectiv anumite idei care sunt incluse în PNRR.

CNIPMMR SOLICITĂ MENȚINEREA CONDIȚIILOR ACTUALE DE ÎNCADRARE ÎN CATEGORIA MICROÎNTREPRINDERILOR

CNIPMMR exclude orice noua modificare a Codului Fiscal în anul 2024 și, astfel cum a mai arătat, consideră că modificarea sistemului de impozitare al microîntreprinderilor propusă în PNRR va afecta negativ mediul de afaceri, din cauza creșterii fiscalităţii, fapt care va avea un impact pentru întreaga economie.

Având în vedere că PNRR a mai fost modificat, CNIPMMR solicită Guvernului rediscutarea dispoziţiilor din PNRR care vizează sistemul de impozitare al microîntreprinderilor şi începerea negocierilor cu Comisia Europeană pe acest aspect.

CNIPMMR nu susține creșterea fiscalității pentru mediul de afaceri, cauzată de creșterea cheltuielilor cu aparatul bugetar și insuficiența fondurilor bugetare pentru acoperirea acestora. Guvernul nu poate cere antreprenorilor și angajațiilor din mediul privat să suporte singuri deficitul bugetar, iar administrația publică să rămână nereformată, supradimenionată și lipsită de performanță.

CNIPMMR solicită reducerea fiscalității pe forța de muncă și lansarea tuturor programelor naționale și regionale pentru mediul privat, în valoare de 6.1 mld.euro, care să constituie PACHETUL DE PROGRAME PENTRU SUSȚINEREA IMM-URILOR, având în vedere că acestea sunt cele mai afectate, în contextul actual, marcat de:

– creșterea fiscalității, prin Legea privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, pe care Guvernul și-a asumat răspunderea:

a) introducerea cotei de impozitare de 3%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri peste 60.000 euro și reducerea pragului veniturilor de la 500.000 de euro la 60.000 de euro pentru aplicarea cotei de 1%;

b) eliminarea facilităților sau reducerea acestora pentru sectoarele construcții, agricultură, IT;

– introducerea întreprinderilor legate, inclusiv PFA/II/IF, în calculul plafonului pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor;

– de consecințele războiului din Ucraina, în special afectarea micilor producători agricoli;

– tranziţia către digitalizare şi economia verde.

CECCAR: fantezii fiscale

CECCAR, în calitate de reprezentant al intereselor profesiei contabile din România, se adresează astăzi decidenților responsabili cu elaborarea politicilor economice și fiscale printr-un apel fundamentat pe analize detaliate și pe experiența vastă a membrilor organismului profesional. Subliniem importanța esențială a menținerii pragului actual de 500.000 de euro pentru aplicarea regimului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor. Această măsură nu doar că sprijină sustenabilitatea și dezvoltarea microîntreprinderilor, ci și facilitează o mai bună conformare fiscală în rândul acestui segment vital al economiei. Prin urmare, solicităm păstrarea acestui prag, reflectând, astfel, angajamentul comun către un cadru fiscal predictibil, echitabil și eficient, care să promoveze creșterea economică și stabilitatea financiară în România.

Într-un peisaj economic în continuă schimbare, înțelegerea profundă a politicilor fiscale și a impactului acestora asupra creării unui mediu propice creșterii economice și durabilității devine esențială pentru succesul afacerilor, pentru succesul economic al unei țări. Recent, anumite discursuri din spațiul public și recomandări promovate de autoproclamați „specialiști” sugerează că la exact 15,75% marjă de profit net zace un fabulos avantaj fiscal. Acest număr magic, considerat ca biletul de aur către nirvana fiscală ar trebui eliminat pentru a păstra echilibrul natural al ecosistemului fiscal. În realitate, a sugera că există un procent magic, precum 15,75%, care să garanteze avantaje fiscale semnificative, reprezintă o simplificare excesivă și potențial înșelătoare a politicilor economice și fiscale.

Într-o lume în care algebra se întâlnește cu fiscalitatea, să explorăm cum un simplu prag – 15,75% marjă de profit net – își face apariția ca protagonist într-un scenariu fiscal inedit. Această poveste începe cu o ipoteză aparent simplistă: pentru a beneficia de aceeași sarcină fiscală în regimul de impozitare a profitului sau a venitului microîntreprinderilor, o rată de impozit pe profit de 16%, la o marjă de profit net de 15,75%, în condiții de neutralitate a ajustărilor fiscale la rezultatul contabil, se transformă prin meșteșuguri matematice, într-un impozit de 3% din venituri.

În lumea reală, o marjă de profit net de 15,75% ar reprezenta mai degrabă un ideal realizabil pentru mulți antreprenori din multe industrii, și nu o poartă către numeroase avantaje fiscale. În calitate de profesioniști contabili – cei care înțelegem și vorbim limbajul afacerilor –, simțim nevoia să aducem o perspectivă echilibrată și informată asupra acestei teme. Explorăm, în continuare, implicațiile acestui punct de referință, ținând cont de diversele marje de profit net pe industrie, pentru a promova un discurs echilibrat și informat între factorii de decizie ai politicilor fiscale, antreprenori și părțile interesate.

Marja profitului net reprezintă procentul de profit care rămâne din veniturile totale ale unei companii după ce toate cheltuielile, inclusiv taxele, au fost scăzute. Marja de profit net este un barometru esențial al performanței financiare a unei companii, oferind o imagine clară a modului în care firma transformă veniturile în profit net.

Însă marja profitului net variază semnificativ în funcție de industrie, dimensiunea afacerii și eficiența operațională. Spre exemplu, un raport al New York University privind marjele din SUA (o jurisdicție cu un sistem fiscal considerat a fi unul dintre cele mai performate la nivel global), emis în ianuarie 2024, a arătat că marja medie de profit net este de 8,54%, respectiv 7,59% (fără a include sectorul financiar-bancar). Dar asta nu înseamnă că marja de profit net ideală se va alinia cu această valoare. O abordare universală nu este cea mai bună modalitate de a stabili obiective pentru profitabilitatea unei afaceri. Unele companii, în mod inerent, au o marjă a profitului net ridicată sau o marjă scăzută, aceasta depinzând de industria în care activează. Analizând pe industrii, în general marja profitului net este inferioară valorii de 15,75%, cu câteva excepții (exemplu: bănci – 30,89%, petrol/gaze producție și exploatare – 28,26%, petrol/gaze distribuție 23,59%, software (divertisment) – 20,35%, software (sisteme și aplicații) – 19,14%, tutun – 27,52%, transport feroviar – 23,52%). Și pentru a ne convinge că această situație nu este una particulară pentru jurisdicția SUA, am apelat la inteligența artificială pentru o analiză statistică a marjei profitului net la nivel global. Aceasta a reliefat că la nivelul semestrului 1 al anului 2023, doar pentru industria financiar-bancară, farmaceutică, tehnologie (software) și real estate se înregistrează în medie o marjă a profitului net superioară valorii de 15,75%.

Or, în condițiile existenței acestor evidențe, cum poate fi susținută ideea că aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor ar putea deschide pentru acestea automat „paradisul avantajelor fiscale”? Aceasta mai ales în contextul în care unele industrii în care marja profitului net ar depăși valoarea de 15,75% sunt deja exceptate de la aplicarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, prin efectul legii. În funcție de sectorul de activitate, sarcina fiscală pe microîntreprinderi poate fi chiar mai mare decât sarcina fiscală pe firmele plătitoare de impozit pe profit.

Practica europeană privind elaborarea politicilor bazate pe dovezi este esențială, asigurând că deciziile care modelează viitorul se sprijină pe fundamentul solid al datelor obiective și analizelor aprofundate bazate pe știință. Și totuși, când vine vorba despre impozitarea microîntreprinderilor, nu se mai respectă principiul de bază al elaborării politicilor publice, nefiind prezentată publicului nicio analiză fundamentată care să susțină recomandarea de reducere drastică a numărului de firme care să fie impozitate pe venitul microîntreprinderilor.

În esență, ceea ce trebuie avut în vedere este că sistemul de impozitare ar trebui conceput astfel încât să fie echitabil, asigurând că toate entitățile contribuie la bugetul de stat într-un mod proporțional cu capacitatea lor economică. Iar pentru a analiza echitatea sistemului fiscal, raportat la capacitatea economică, este relevant să luăm ca referință marja profitului net specifică fiecărei industrii. Logica profesională a unui specialist în politici fiscale ne-ar conduce spre a analiza în ce măsură companiile din industriile în care valoarea de reper la nivel global a marjei profitului net depășește 15,75%, prag considerat că ar asigura un avantaj fiscal, reușesc să fie la fel de profitabile și în România, mai precis să contribuie în mod echitabil la bugetul statului în care își generează veniturile. Este posibil să avem o adevărată revelație. Sau nu. Doar cei care dețin astfel de informații ne pot confirma sau infirma. Deci trebuie să ne asigurăm că nu ne ducem după fentă la cules de „peanuts” fiscale, ci că folosim busola competenței pentru a descoperi comorile ascunse ale politicii fiscale care contează cu adevărat.

Cunoscători ai provocărilor cu care se confruntă antreprenorii care dețin microîntreprinderi, putem confirma că aceștia argumentează ferm, prin prisma costului de oportunitate, în favoarea unui sistem de impunere simplificat, bazat pe o rată fixă aplicată veniturilor, deoarece acesta minimizează sarcina administrativă și elimină factori care pot genera creșterea costurilor. Aceasta chiar în condițiile în care sarcina fiscală pe care trebuie să o suporte poate fi mai mare pentru unii antreprenori care își desfășoară activitatea în sectoare în care marja profitului net este inferioară pragului de 15,75%. Un astfel de sistem elimină complexitatea și incertitudinea asociate cu calculul profitului impozabil, permițându-le antreprenorilor să se concentreze pe creșterea și dezvoltarea afacerii. De asemenea, reduce riscul de neconformare fiscală, o preocupare constantă pentru microîntreprinderi, care se străduiesc să navigheze prin labirintul legislației fiscale complexe și să facă față tsunamiului modificărilor aduse acesteia. Prin urmare, adoptarea unui regim fiscal clar și ușor de aplicat sprijină nu doar sustenabilitatea microîntreprinderilor, ci și conformarea fiscală și transparența. Un sistem fiscal simplificat este esențial pentru a asigura că microîntreprinderile, fără a fi copleșite de povara administrativă, pot deveni un pilon stabil al mediului de afaceri din România, contribuind efectiv la bunăstarea economică și socială.

În concluzie, având în vedere importanța vitală a microîntreprinderilor în economia noastră și provocările pe care le întâmpină în navigarea prin sistemele fiscale complexe, considerăm că este oportun să se mențină regimul simplificat de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, păstrând pragul de 500.000 de euro. Subliniem că o eventuală înlocuire a acestui sistem cu unul bazat pe impozitarea profitului ar putea adăuga dificultăți semnificative și ar crește riscul de neconformare fiscală voluntară pentru un număr considerabil de microîntreprinderi, segment esențial al economiei, care este, totodată, și cel mai vulnerabil.