DNA nu ar mai avea competență pe spălarea banilor, spune instanța

Curtea de Apel București a fixat pentru luna decembrie primul termen al contestației formulate de procurorii Direcției Naționale Anticorupție împotriva deciziei Tribunalului București din dosarul în care Gabriel Tudor Bohâlțeanu, fost consilier al fostului Ministru al Transporturilor, Ovidiu Silaghi a fost trimis în judecată pentru fapte de corupție. Contestația DNA vine după ce în luna octombrie Tribunalul București a decis să restituie la parchet dosarul în care este inculpat Bohâlțeanu pentru două infracțiuni de trafic de influență și o infracțiune de spălare a banilor.

Pentru ce a fost trimis în judecată Bohâlțeanu

Conform încheierii Tribunalului București prin care s-a restituit dosarul la DNA; în sarcina inculpatului Gabriel Tudor Bohâlțeanu s-au reținut următoarele fapte penale:

”– în perioada 20.06.2012 – 30.06.2012, inculpatul a pretins în mod direct numitului Canino Pier – reprezentant al Astaldi SpA – suma de 750.000 euro pentru sine și pentru numitul – secretar de stat în Ministerul Transporturilor -, promițându-i acestuia că datorită influenței pe care o au asupra decidenților din Ministerul Transporturilor (influență rezultată din calitatea inculpatului de consilier al ministrului transporturilor și calitatea de secretar de stat în Ministerul Transporturilor deținută de, vor menține investiția la lucrările la Magistrala 4 de metrou pe lista de priorități a guvernului și că nu vor fi probleme cu finanțarea lucrărilor, pretindere ce a fost urmată de primirea în perioada 03.07.2012 – 18.09.2012, în mod indirect, în contul societății SRL, pentru sine și pentru , a sumei de 4.152.541 lei, reprezentând prețul influenței pe care cei doi promiteau să o folosească pentru rezolvarea problemei societății Astaldi SpA, respectiv menținerea investiției la lucrările la Magistrala 4 de metrou pe lista de priorități a guvernului și lipsa problemelor cu finanțarea lucrărilor (acuzaţia de „trafic de influenţă” în relaţia cu Astaldi SpA);

10:56 • Justitie

Președintele CJ Călărași, Vasile Iliuță chemat la DNA Constanța

15:23 • POLITICĂ

Iulian Dumitrescu spune că legea îi apără dreptul de a candida! Acuzații spre Vlad Cosma

în perioada 07.05.2012 – 16.05.2012, inculpatul ########## ##### ####### a pretins în mod direct numitului ######### ####### – reprezentant al grupului de firme UTI – sume de bani calculate procentual prin raportare la valoarea contractelor încheiate de firmele din grup cu Compania Națională de ########### ######### SA (respectiv 10% din valoarea contractelor), promițându-i acestuia că datorită influenței pe care o are asupra decidenților din Ministerul Transporturilor și Compania Națională de ########### ######### SA (influență rezultată din calitatea sa de consilier al ministrului transporturilor), va determina plata la termen a facturilor emise de societățile din grupul UTI în baza contractelor încheiate cu Compania Națională de Aeroporturi București și va stopa încercarea de reziliere a contractelor antereferite de către conducerea companiei, iar în perioada 26.10.2012 – 9.11.2012 a pretins în mod indirect aceluiaşi ######### #######, prin intermediul martorului Ianciu #####, suplimentarea sumelor de bani, folosindu-se de aceeași influență și sub promisiunea implicită a determinării plății la termen a facturilor emise de societățile din grupul UTI în baza contractelor încheiate cu Compania Națională de Aeroporturi București și a stopării încercării de reziliere a contractelor de către conducerea companiei, pretindere ce a fost urmată de primirea în perioada 27.06.2012 – 13.12.2012, în mod indirect, în contul societăților Team R #### SRL, ######## ####### SRL și ######### ############# SRL, a sumei de 2.154.821,3 lei, suma reprezentând prețul influenței pe care inculpatul promitea să o folosească pentru rezolvarea problemelor societăților din grupul UTI, respectiv plata la termen a facturilor emise de societățile din grup în baza contractelor încheiate cu Compania Națională de Aeroporturi București și stoparea încercării de reziliere a contractelor antereferite de către conducerea companiei (acuzaţia de „trafic de influenţă” în relaţia cu grupul de firme UTI)”.

Conform datelor oficiale, Ovidiu Silaghi a fost ministru al Transporturilor în perioada 07.V.2012-21.XII.2012, perioadă care acoperă și momentele infracționale reținute în sarcina lui Gabriel Tudor Bohâlțeanu. În ceea ce privește traficul de influență în relația cu grupul de firme UTI, interesant este că printre denunțătorii lui Bohâlțeanu se află chiar Tiberiu Urdăreanu, fondatorul grupului de firme UTI.

În ceea ce privește infracțiunea de spălare de bani, procurorii DNA au reținut că Bohâlțeanu a transferat sumele de bani primite de la Astaldi și Grupul UTI prin mai multe societăți comerciale pentru a le pierde urma, știind că ar fi sume de bani provenite din corupție.

Ce a decis Tribunalul București în dosarul lui Gabriel Tudor Bohâlțeanu

Tribunalul București a decis să admită excepția invocată din oficiu chiar de judecătorul de cameră preliminară privind încălcarea de către Direcţia Naţională Anticorupţie a competenţei materiale specializate cu privire la infracţiunea de „spălarea banilor”, faptă prev. de art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 5 Cod penal.

”Așadar, aspectul pe care judecătorul de cameră preliminară îl invocă este că de la 1 februarie 2014 infracțiunea de spălare a banilor aflată în legătură cu infracțiuni de corupție nu se mai regăsește în cadrul competenței materiale specializate a Direcției Naționale Anticorupție. În invocarea acestei excepții, învederează că a fost reținut paraf. nr. 51 din Decizia C.C.R. nr. 302/2017, unde se arată că, înființarea unor structuri specializate presupune și o anumită competență specializată a acestora, stric delimitată de lege, astfel că efectuarea sau supravegherea urmării penale care excedează acestei competențe determină o deturnare a scopului normelor legale ce au stat la baza înființării acestor structuri specializate, respectiv paraf. nr. 58 – eliminarea din categoria nulităților absolute a nerespectării dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală permite aplicarea în procesul penal a unui criteriu subiectiv de apreciere din partea organului de urmărire penală. Revenind la cauza care face obiectul acestei judecăți, învederează că din cuprinsul rechizitoriului și a dosarului de urmărire penală a constatat că, prin ordonanța din data de 11.09.2020 s-a dispus efectuarea în continuarea a urmăririi penale față de inculpatul ########## ##### #######, pentru două infracțiuni de spălare de bani prev. de art. 29 alin.1 lit. a) din Legea nr. 656/2002, iar prin ordonanța din data de 29.10.2020 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpat pentru o singură infracțiune de spălare de bani prevăzută de art. 29 alin.1 lit. a) din Legea nr.656/2002, după ce în prealabil, printr-o ordonanță distinctă s-a dispus schimbarea încadrării juridice din două infracțiuni de spălare de bani într-o singură infracțiune de spălare de bani. În consecință, invocă și excepția nulității absolute a ordonanțelor de efectuare în continuare a urmării penale față de inculpat, pentru infracțiunea de spălare de bani, ordonanța de punere în mișcare față de inculpat cu privire la infracțiunea de spălare de bani, iar drept consecință derivată nulitatea absolută a actelor și lucrărilor din faza de urmărire penală care au avut la bază aceste ordonanțe, precum și excluderea mijloacelor de probă administrate, care au avut la bază aceleași ordonanțe. În susținerea excepției invocate, mai învederează că, în O.U.G. nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea D.I.I.C.O.T., în art. 11 alin. 1 pct. 5, se prevede că, sunt de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, indiferent de calitatea persoanei, infracțiunile care au legătură, potrivit art. 43 din Codul de procedură penală, cu cele prevăzute la punctele 1.4 din acest act normativ. Astfel, judecătorul de cameră preliminară constată că ordonanța care reglementează competența Direcției Naționale Anticorupție nu prevede o atare dispoziție legală și, pe cale de consecință, aspectul invocat are în vedere și împrejurarea că, procurorul D.N.A., nu ar putea să opereze o prorogare naturală de competență direct prin ordonanța de începere a urmării penale, în condițiile în care urmărirea penală nu a fost începută și continuată de către un parchet competent”, se arată în motivarea deciziei Tribunalului București de restituire la DNA a dosarului lui Bohâlțeanu, conform documentelor deținute de newsonline.ro